Primarul comunei Luna, Laurenţiu Tör, a fost - alături de primarul Câmpiei Turzii, Radu Hanga - gazda unei întâlniri de lucru organizate la căminul cultural din comuna Luna şi la care a fost invitată, în calitate de consultant, Mihaela Vrabete.
Scopul principal al întâlnirii a fost acela de a prezenta întreprinzătorilor şi oamenilor de afaceri din zonă importanţa asocierii în vederea derulării, în condiţii mai bune şi într-un mod mai eficient, a afacerilor pe care le au.
În acest sens, Mihaela Vrabete a preferat să înceapă cu identificarea potenţialului zonei referindu-se, în principal, la comunele Luna şi Viişoara, dar şi la municipiul Câmpia Turzii.
Astfel, în comuna Luna au fost identificaţi 76 de agenţi economici care activează în domenii gen producţie, comerţ, transport, construcţii dar şi 25 de persoane fizice autorizate care au activitate în domeniul serviciilor, comerţului şi construcţiilor. De asemenea, tot în comuna Luna activează şi două asociaţii agricole care lucrează, împreună, 1.600 de ha de teren, suprafaţa agricolă a comunei constând în 140 ha de fânaţe, 639 ha de păşuni, 280 ha de pădure şi 3.294 ha de suprafaţă arabilă. Într-o comună care se confruntă cu lipsa sistemelor de irigaţii, culturile principale sunt porumbul, floarea soarlui, orzul, orzoaica, sfecla de zahăr, soia, cartofii şi legumele. În paralel, în ceea ce priveşte creşterea animalelor, în ultima perioadă s-a înregistrat o scădere a efectivelor.
În comuna Viişoara sectoarele favorabile de activitate ar fi agricultura, zootehnia, agroturismul şi viticultura, principalele societăţi din comună activând în domenii precum agricultura şi zootehnia, transportul de mărfuri, materiale de construcţii, construcţii metalice, instalaţii electrice sau alimentaţie publică.
În Câmpia Turzii există asociaţii şi societăţi agricole, fiind identificaţi 72 de producători/proprietari de livezi, cultură vegetală, animale sau albine. În domeniul serviciilor, la Câmpia Turzii sunt acoperite zone precum cea medicală, cea a construcţiilor, a transportului, a serviciilor de importanţă publică, a comerţului ori a cazării şi alimentaţiei publice.
De asemenea, în domeniul producţiei, la Câmpia Turzii se regăsesc activităţi în domenii precum metalurgie, mecanică, electrotehnică, materiale de construcţii, textile, îmbrăcăminte, mobilier sau produse alimentare.
Pornind de la un asemenea potenţial, Mihaela Vrabete explica celor prezenţi importanţa asocierii. În primul rând, o asociaţie este mult mai puternică decât un întreprinzător individual, plus că fondurile externe pentru finanţarea diverselor proiecte sunt oferite mai uşor pentru afaceri mari mai degrabă decât pentru afaceri mici, cel mai important criteriu în acordarea fondurilor fiind numărul de indivizi asupra căruia proiectul finanţat are impact.
De asemenea, o asociaţie de producători şi prestatori de servicii este mult mai competitivă pe o piaţă unde activează, în general, mari producători şi prestatori de servicii.
Nu în ultimul rând Mihaela Vrabete atrăgea atenţia celor prezenţi că modalitatea de lucru spre care se tinde este aceea de a oferi un produs finit pe piaţă şi nu produse "intermediare", care să mai aibă nevoie de procesare, în prima variantă câştigul fiind maxim. Mai exact, producătorii, decât să ofere fructe sau legume, mai bine oferă direct gemuri, compoturi sau conserve de legume. Iar pentru a exemplifica importanţa asocierii, Mihaela Vrabete a dat exemplul unor producători de lapte din zona Covasna care s-au săturat să tot vândă la preţ de nimic laptele către procesatori şi au pus toţi bani şi au cumpărat o linie de procesare, oferind astfel pe piaţă produse finite şi nemailucrând cu intermediari.
Consultantul prezent la întâlnirea de lucru de la Luna vorbea, de fapt, de importanţa constituirii unui pol agro-industrial în zonă, pol care să cuprindă cele două comune şi municipiul Câmpia Turzii, un pol care să aibă şi o structură de coordonare şi care să funcţioneze chiar ca un mare agent gata să ofere produse şi servicii dintr-o gamă extrem de variată.
Printre factorii care influenţează dezvoltarea economică, Mihaela Vrabete a amintit de factorii fizici (resursele naturale, clădirile şi terenurile, infrastructura şi transporturile, caracteristicile demografice), factorii economici (agenţii economici din zonă, forţa de muncă, caracteristicile capitalului), dar şi de instrumentele administraţiei locale (măsurile de sprijin pentru întreprinderi, facilităţile pentru începerea afacerilor sau reglementările urbanistice).
Cu alte cuvinte, în dezvoltarea unui astfel de pol agro-industrial tebuie ca întreprinzătorii să colaboreze cu administraţia locală pentru dezvoltarea întregii comunităţi.
La momentul discuţiilor, ulterior prezentării, primarul Laurenţiu Tör i-a prezentat pe câţiva dintre cei care au demarat şi derulat afaceri în zonă.
Dacă Felicia Tulai s-a referit la afacerea cu presarea uleiului la rece, demarată cu mulţi ani în urmă, Bogdanffy Gabor, de la ANIF, s-a referit la intenţia extinderii unui sistem de irigaţii în zonă.
În schimb, Florin Cuc nu s-a arătat prea optimist în ceea ce priveşte o eventuală revitalizare a zonei mai ales în condiţiile din ziua de azi, deşi îndemnul său era spre asociere şi spre crearea unui climat de încredere a partenerilor unii în alţii.
În general, toţi cei prezenţi au salutat întâlnirea de lucru şi ideile expuse, tendinţa generală fiind aceea a demarării activităţii în ceea ce priveşte posibila constituire a polului agro-industrial în zonă.
