Dacă e marţi, e Şarât. N-au fost trei ceasuri rele, ci un ceas şi ceva de poveşti pentru că, da, speranţa cetăţenilor din cartierul Şarât din Câmpia Turzii că vor avea un pasaj care să-i ajute la traversarea căii ferate spre oraş continuă să fie hrănită. Cu ţârâita...
Mai pe faţă, pe 12 februarie 2013, de la orele 11.00, sala mică a Palatului Cultural "Ionel Floaşiu" a găzduit o nouă întâlnire/dezbatere pe tema necesităţii construirii pasajului spre cartierul Şarât din Câmpia Turzii.
Organizată de către Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor (APC) Câmpia Turzii, Asociaţia Naţională a Birourilor de Consiliere pentru Cetăţeni (ANBCC) şi Fundaţia Centru de Resurse pentru participare publică (CeRe), întâlnirea de la Câmpia Turzii a adunat la aceeaşi masă reprezentanţi ai organizatorilor, împreună cu reprezentanţi ai administraţiei locale şi judeţene dar şi ai Regionalei CFR Cluj precum şi cetăţeni din cartierul Şarât.
Ca istoria să nu treacă în uitare, preşedintele APC - Aurel Ilea - a făcut o trecere în revistă a întâlnirilor anterioare: întâlnirea cu cetăţenii din septembrie din cartierul Şarât, întâlnirea cu reprezentanţi ai administraţiei locale, ai CRF şi ai spectrului politic din noiembrie 2011 şi întâlnirea din 2012 la care au participat, la fel, reprezentanţi ai factorilor de decizie la nivel local, dar nu numai. Şi pentru că nu intra în atribuţiile organizatorilor întâlnirii, Aurel Ilea nu au amintit de campaniile electorale în care pasajul stătea pe buzele tuturor promisiunilor.
Revenind la întâlnirea din 12 februarie 2013, primarul Radu Hanga a luat cuvântul şi a considerat că cea mai bună soluţie, la momentul de faţă, ar fi realizarea unui studiu de fezabilitate referitor la construirea unui pasaj, studiu care să ofere date privind viabilitatea pasajului, posibilele costuri, care ar fi cea mai bună variantă - pasaj subteran sau suprateran - şi care ar fi raportul cost/beneficiu al realizării unui pasaj.
Emanoil Culda, director al Diviziei Tehnice în cadrul Regionalei CFR Cluj s-a arătat de acord cu primarul Câmpiei Turzii, precizând, totuşi, că nu este vorba de un proiect feroviar. Mai mult, Culda întreba dacă se prevede o dezvoltare economică a zonei pentru că astfel un proiect de acest gen ar avea mai mari şanse să beneficieze de finanţare, cu atât mai mult cu cât proiectul trebuie foarte bine motivat.
Spre deosebire de Emanoil Culda, Ioan Petran - care, la întâlnire, reprezenta Consiliul Judeţean Cluj - deşi îi dădea dreptate lui Radu Hanga referitor la necesitatea studiului de fezabilitate, îl contrazicea în legătură cu proiectul: nu trebuie neapărat să fie urmărit raportul cost/beneficiu ci, mai degrabă, trebuie văzut ca proiect de solidaritate socială de pe urma căruia să beneficieze o masă mai largă de cetăţeni.
Viceprimarul Dorin Lojigan s-a referit la cartierul Şarât nu doar din perspectiva pasajului, ci şi din perspectiva altor necesităţi exprimate de cetăţenii din zonă: un program de asfaltare a unor străzi din "Şarâtul nou". Mai mult, când discuţia a deviat, unul dintre cetăţenii prezenţi la întâlnire - Vasile Soporan - pe lângă că vorbea de necesitatea pasajului, s-a referit şi la necesitatea înfiinţării unei farmacii în cartier, o doleanţă mai veche a cetăţenilor din zonă. Cetăţeanul nu era, însă, singurul care părea că se află în alt film. Aceeaşi impresie a lăsat-o şi Dorel Todea - despre care Radu Hanga spunea că îndeplineşte un rol de consilier al primarului - care, deşi Emanoil Culda preciza clar, cu subiect şi predicat, că trecerile pietonale la nivel cu calea ferată nu sunt permise mai ales potrivit noilor norme europene, Dorel Todea a venit cu o idee: oare să se facă o trecere pietonală la nivel...
Acelaşi Emanoil Culda preciza că proiectele feroviare sunt, de obicei foarte costisitoare, ample şi vizează inclusiv reabilitări de staţii. În acest sens, Culda mărturisea că staţia de la Câmpia turzii - deşi e vorba de un nod feroviar - era avută în vedere ca reabilitare abia undeva prin 2020 sau chiar după.
Totuşi, reprezentantul Regionalei CFR Cluj mai spunea că instituţia pe care o reprezintă este dispusă să sprijine proiectul celor de la Câmpia Turzii, la fel cum Ioan Petran a asigurat, cel puţin cu gura, că şi Consiliul Judeţean Cluj este dispus să participe la cofinanţare, cel puţin în ceea ce priveşte studiul de fezabilitate, dacă nu chiar mai mult.
Totuşi, la finalul dezbaterii participanţii păreau încântaţi că dezbaterea a avut loc şi flacăra promisiunii a început din nou să pâlpâie. Până când timpul o stinge la loc.
