Haoleo!... Hauz', că cică iară s-o-ntâlnit rromii la Turda, la premărie, ca să discută că strate... de-alea... Şî pă lângă noi, rromii, o mai fo' şî consileri, de-ăia, şî domni şi doamne care n-am văzut să cumpără flori dă la noi. Şî s-o-ntâlnit că cică dă la govern o zâs că rromii poate să-şi face damblaua cu proecte şî cu strate... de-alea...
Într-adevăr întâlnirea de la Turda a fost organizată şi având la bază HG 1221/2011 privind strategia de incluziune a cetăţenilor aparţinând minorităţilor rrome şi s-a dorit a fi o dezbatere privind Strategia Locală de Dezvoltare şi Incluziune a Comunităţii Rrome.
Întâlnirea a fost condusă de consilierul pe probleme de rromi din cadrul primăriei Turda - Mitică Ferencz - care, invitând la o dezbatere pentru evaluarea principalelor nevoi ale comunităţii rrome şi la conlucrarea la o strategie pentru îmbunătăţirea situaţiei rromilor de pe plan local, considera că este absolut necesară întocmirea unei baze de date care să conţină nevoile cu care se confruntă comunităţile de rromi de la nivelul municipiului Turda şi, odată existând această bază de date, se poate trece la întocmirea de proiecte de lucru pe probleme concrete.
De asemenea, Mitică Ferencz considera că este nevoie să existe şi o viziune, deoarece în lipsa acesteia nu se poate realiza nimic, astfel că şi-a prezentat, în faţa tuturor, câteva elemente constitutive ale viziunii pe care o avea: comunitatea rromă să se dezvolte socio-economic, să beneficieze de şcolarizare medie, de locuinţe decente, de servicii medicale de specialitate şi să nu se mai confrunte, permanent, cu marginalizarea.
Consilierul pe probleme de rromi din cadrul primăriei Turda a vorbit şi de lipsa de acţiune de care ar fi dat dovadă Agenţia Naţională pentru Rromi, dar şi de permanenta lipsă a fondurilor pentru derularea diferitelor proiecte.
Reprezentând Partida Rromilor la întâlnire, Tudorel Droga atrăgea atenţia că în comunităţile de rromi se petrec tot felul de lucruri urâte şi că acest lucru nu ar mai trebui să se întâmple. Referindu-se la rezolvarea problemelor din comunitatea rromă, Droga s-a gândit că nu ar fi chiar rău dacă ar fi o hotărâre a Consiliu Local prin care "să se dea şi nişte bănuţi pentru aşa ceva".
Întâlnirea, însă, îşi propunea - aşa cum bine observa şi consilierul UDMR Adamosy Clara - să rezolve probleme generale ale comunităţii, nu cazuri particulare.
Consilierul USL Cristian Felezeu considera că era nevoie de scurte modificări la Regulamentul de Organizare şi Funcţionare (ROF) a Grupului de Lucru Local (GLL). Astfel, Cristian Felezeu considera că secretariatul GLL ar trebui să informeze nu doar liderii comunităţilor de rromi şi executivul de la Turda, ci şi comisia nr. 4 a Consiliul Local în legătură cu acţiunile întreprinse de GLL. De asemenea, acelaşi consilier USL era de părere că rapoartele de informare pe care Mitică Ferencz le întocmeşte trimestrial pentru executivul turdean şi pentru Prefectura Cluj să fie prezentate şi forului deliberativ local.
Şeful ALOFM Turda, Ioan Cosma a fost prezent să ofere câteva detalii despre situaţia locurilor de muncă din zonă şi în ce măsură cetăţenii rromi - dar nu numai - pot avea acces la aceste locuri de muncă. În primul rând Cosma a atras atenţia asupra disponibilizărilor care se prefigurează în zonă (800 de persoane de la Mechel, 250 de la Sticla Turda, 20 de la Holcim şi, poate, chiar de la BCR sau CFR), dar le-a vorbit celor prezenţi şi de "funcţionarul electronic" - info-touch - pe care oricine îl poate accesa la sediul ALOFM Turda pentru a afla locurile de muncă disponibile din judeţul Cluj.
De asemenea, Ioan Cosma a atras atenţia că participarea la cursuri de formare presupune ca doritorul să fie în evidenţele ALOFM ca persoană aflată în căutarea unui loc de muncă, dar şi că formările profesionale se fac doar pe anumite nivele de studii. Mai exact, concluzia lui Ioan Cosma a fost cât se poate de clară: "dacă ai numai 4-5 clase o să dai la lopată toată viaţa".
Pintre cei care au mai luat cuvântul s-a aflat şi consilierul UDMR Adamosy Clara care s-a referit doar la partea de educaţie şi cultură. Astfel, Adamosy a atras atenţia asupra unui aspect ce pare mereu a fi aruncat sub covor în virtutea unor discuţii interminabile şi punctate pe tema respectivă: acces la educaţie există, dar bunăvoinţă mai trebuie să existe şi aceasta trebuie asigurată de comunitate.
În opinia Clarei Adamosy comunitatea trebuie să se ocupe de rezolvarea problemelor, să formeze echipe de voluntari care să lucreze, să identifice nevoile şi apoi să se adreseze forurilor de specialitate, nu tot timpul să umple holurile primăriei aşteptând la biroul primarului sau al viceprimarului. "Şi eu fac parte dintr-o comunitate, şi noi avem spectacole, dar facem voluntariat cu echipe de dansuri, de cântece, nu venim un-doi să cerem bani de la Consiliul Local ca să plătim taraful", a mai punctat Adamosz Clara.
Discuţiile între reprezentanţii diverselor instituţii sau organizaţii au continuat la Primăria Turda, chiar viceprimarul Lucian Nemeş precizând: "încercăm fiecare, în funcţie de competenţele pe care le avem sau de dorinţele pe care le avem să facem lucrurile pentru comunitatea rromă, să lucrăm pe comisii şi cred că ar fi mult mai eficiente întâlnirile pe 3-4 persoane - decât întâlnirile mari - şi să atacăm subiectele concrete prin care putem să ajutăm comunitatea de rromi".
