Agora Media continuă seria de informări care se referă la cifrele oferite de administraţie privind pandemia atât la nivel naţional cât şi la nivel judeţean, în speţă judeţul Cluj.
De data aceasta sub lupă este luna octombrie a anului 2020 şi, ca şi data trecută, vom începe cu cifrele la nivelul judeţului Cluj.
La fel, pentru cei cărora aşa greu le vine să citească, am făcut şi o prezentare video, însă restul sunteţi invitaţi să vă exersaţi abilităţile!
În ceea ce priveşte evoluţia numărului zilnic de infectări pe parcursul lunii octombrie este cât se poate de evidentă tendinţa ascendentă a acestui număr.
Cel mai mic număr de infectări a fost raportat în 4 octombie, un număr de 34 de infectări, în timp ce cel mai mare număr de infectări în judeţul Cluj a fost în 30 octombrie, când au fost anunţate 385 de infectări.
Hopa! Se pare că aici avem o lipsă! Păi da, avem. Adică nu avem. Nu avem datele privind testările în primele două decade ale lunii octombrie din cauză că Prefectura a decis sa transmită informări privind numărul de teste abia începând cu 21 octombrie 2020, motiv pentru care vă putem prezenta cifrele doar pentru perioada 21-31 octombrie 2020. Aşadar, avem evoluţia numărului total de teste (linia roşie), numărul de teste în baza protocolului (linia portocalie) şi numărul de teste la cerere, pe banii cetăţenilor (linia verde).
Aşa cum se observă din grafic, pe parcursul ultimelor zile ale lunii octombrie, numărul total de teste este într-o uşoară creştere, ca medie, creşterea mai accentuată fiind la testele în baza protocolului, în timp ce numărul testelor la cerere este în scădere în perioada 21-31 octombrie 2020.
Totuşi, în acea scurtă perioadă de referinţă, cel mai mic număr de teste a fost în 25 octombrie - 1.285 de teste - iar cel mai mare număr de teste a fost în 24 octombrie, când au fost raportate ca efectuate 2.901 teste.
Similar putem face referirea privind procentul testelor la cerere (adică din total teste, ce procent sunt la cerere).
Astfel, observăm că în perioada 21-31 octombrie 2020 procentul testelor la cerere este în scădere.
Cel mai mic procent de teste la cerere a fost în 25 octombrie - 17,59% - iar cel mai mare procent de teste la cerere a fost spre începutul celei de-a treia decade a lunii octombrie, mai exact în 22 octombrie, când procentul testelor la cerere a fost de 50,53%, adică puţin mai mult de jumate din total teste.
Tot pentru aceeaşi perioadă - 21-31 octombrie - ne putem referi şi la rata de pozitivare, pentru că rata de pozitivare e în funcţie de numărul de teste, număr pe care, înainte de 21 octombrie 2020, Prefectura Cluj nu l-a furnizat.
Aşadar, în perioada de referinţă manţionată, rata de pozitivare are un trend ascendent, adică numărul de teste pozitive e în creştere.
Cea mai mică rată de pozitivare - exprimată procentual - a fost în 23 octombrie, când procentul de pozitivare a fost de 10,11%. Cea mai mare rată de pozitivare a fost în 26 octombrie când s-a înregistrat o rată de pozitivare de 14,78%.
Poate la fel de important în luna octombrie (dar nu numai) este numărul de internări, aici referirile fiind făcute la persoanele care au domiciliul în judeţul Cluj.
Aşa cum se vede şi în grafic, evoluţia numărului de internări pe parcursul lunii octombrie este, cât se poate de evident, ascendentă.
Cel mai mic număr de internări raportat în octombrie a fost în data de 3,când erau 273 de pacienţi COVID în spitalele din judeţul Cluj, iar cel mai mare număr de internări din octombrie a fost raportat în 28 octombrie, când a fost raportat un număr de 506 de persoane internate.
Poate chiar mai important este numărul de pacienţi în secţiile ATI.
În luna octombrie numărul pacienţilor în ATI a fost în creştere, cel mai mic număr de pacienţi în ATI fiind în 7 octombrie, 21 de pacienţi, iar cel mai mare număr a fost în 31 octombrie, când în secţiile ATI din judeţul Cluj a fost raportat un număr de 41 de pacienţi.
Totuşi îmbucurătoare poate fi tendinţa ascendentă - uşor ascendentă - a numărului de persoane vindecate şi externate în judeţ în luna octombrie, număr care se referă doar la persoanele cu domiciliul în judeţ.
Chiar dacă în general valorile în grafic sunt mici, se pot observa câteva valori crescute: în 15 octombrie 168 de externări, în 17 octombrie 107 externări şi în 20 octombrie 92 de externări.
Îngrijorătoare poate fi, însă şi tendinţa ascendentă a numărului deceselor în judeţul Cluj în luna octombrie, cu precizarea că numărul deceselor se referă la persoanele cu domiciliul în judeţul Cluj.
Astfel, în nu mai puţin de şapte zile ale lunii octombrie, în Cluj au fost anunţate zero decese. E vorba de 1, 4, 7, 10, 16, 18 şi 20 octombrie.
Câte trei decese au fost anunţate în două zile consecutiv în octombrie, anume în 8, respectiv 9 octombrie.
În rest, pe parcursul întregii luni octombrie, în judeţul Cluj, la numărul total de decese se adăuga, aproape în fiecare zi, câte un alt număr.
Ca o scurtă concluzie, la nivelul judeţului Cluj, în octombrie, numărul infectărilor a fost în creştere, numărul persoanelor internate a fost în creştere, numărul pacienţilor din ATI a fost în creştere şi numărul persoanelor decedate zilnic a avut, la rândul său, un trend ascendent.
Trecem, aşadar, la cifrele lunii octombrie la nivel naţional.
Astfel, graficul arată că numărul zilnic de infectări a fost în creştere în luna octombrie la nivel naţional. Cel mai mic număr de infectări raportat în octombrie a fost în data de 5, când au fost 1.591 de infectări şi cel mai mare număr de infectări a fost raportat în 30 octombrie, când au fost anunţate 6.546 de cazuri noi COVID.
Evident, numărul total de infectări la nivel naţional creştea cu fiecare zi a lunii octombrie, lună la începutul căreia erau 127.572 de cazuri la nivel naţional şi care s-a încheiat cu un număr total de 241.339 de cazuri, ceea ce înseamnă că în luna octombrie au fost 113.167 de noi cazuri de infectări la nivel naţional, ceea ce înseamnă că în octombrie numărul de infectări aproape s-a dublat, crescând cu 89,18% faţă de începutul lunii.
În consecinţă tot în octombrie s-a depăşit şi pragul psihologic de 200.000 de cazuri, lucru care s-a întâmplat în 23 octombrie când s-a ajuns la un total de 201.032 de infectări în România.
În cazul testelor avem total teste (linia roşie), teste în baza protocolului (linia portocalie) şi teste la cererea cetăţenilor (linia verde).
În toate aceste cazuri se poate vedea că trendul este unul ascendent indiferent de ce tip de teste este vorba.
Cel mai mic număr de teste în luna de referinţă a fost raportat în 5 octombrie - 6.537 de teste - iar cel mai mare număr de teste din lună a fost în 21 octombrie, când au fost 37.025 de teste.
Dacă e să ne raportăm la procentul testelor la cerere în luna octombrie, observăm că acest procent este într-o foarte uşoară creştere iar cel mai mic procent de teste la cerere a fost în 26 octombrie - 28,48% în timp ce cel mai mare procent de teste la cerere a fost în chiar ultima zi a lunii, în 31 octombrie, când procentul testelor la cerere a ajuns la 42,77%.
De asemenea, dacă în octombrie s-au efectuat un total de 823.057 de teste din care 313.947 de teste au fost la cerere, înseamnă că în octombrie 38,14% din teste au fost la cerere, plătite de cetăţeni.
De analizat este şi graficul privind rata de pozitivare - adică, din numărul de teste efectuate, câte sunt pozitive.
Trendul ratei de pozitivare în luna octombrie a fost unul crescător. Cea mai mică rată de pozitivare a fost în prima zi a lunii, în 1 octombrie, când rata de pozitivare a fost de 8,09%, iar cea mai mare rată de pozitivare s-a înregistrat în 26 octombrie, când rata de pozitivare a fost de 32,66%.
În cifre generale, rata de pozitivare a fost mereu crescătoare la nivel naţional în luna octombrie, lună care a început cu o rată de pozitivare de 5,30% şi s-a încheiat cu o rată de pozitivare de 7,44%.
Paralel cu testările şi infectările merită urmărită şi evoluţia numărului pacienţilor internaţi.
Concret, numărul internărilor zilnice a crescut pe parcursul lunii octombrie.
Cel mai mic număr de pacienţi internaţi în octombrie a fost înregistrat în prima zi a lunii, în 1 octombrie, când în spitalele din România erau internaţi 7.617 pacienţi COVID. Data cu cel mai mare număr de pacienţi internaţi în octombrie a fost 31 octombrie, când în spitalele din România erau 11.254 de pacienţi.
De asemenea, numărul zilnic de pacienţi pe secţiile de terapie intensivă a avut, la rândul său, un trend ascendent pe parcursul lunii octombrie.
Aşa că cel mai mic număr de pacienţi în secţiile ATI în octombrie în România a fost la începutul lunii - 557 de pacienţi - iar cel mai mare număr a fost la finalul lunii când, în 31 octombrie, în secţiile ATI din România erau 923 de pacienţi.
Altfel spus, dacă în ultima zi a lunii septembrie numărul de pacienţi în ATI era de 550 iar în ultima zi a lunii octombrie numărul de pacienţi în ATI era de 923, se poate foarte bine spune că pe parcursul lunii octombrie - cu anumite fluctuaţii - numărul e pacienţi pe terapie intensivă a crescut cu 67,82%.
Numărul de decese anunţate zilnic la nivel naţional în octombrie prezintă, la rândul său, o tendinţă ascendentă iar în grafic se regăsesc atât decesele anunţate zilnic (linia albă) cât şi decesele asociate cu comorbidităţi (linia roşie) .
Cel mai mare număr de decese zilnic în octombrie a fost pe 28 octombrie, când s-au anunţat 107 decese iar cel mai mic număr a fost în 3 octombrie, când au fost raportate 32 de decese.
De asemenea, se observă că valorile liniei roşii sunt, în unele cazuri, identice cu valoriule liniei albe, ceea ce înseamnă că în respectivele zile toate decesele au fost asociate cu comorbidităţi.
Mai concret în graficul procentului de decese cu comorbidităţi se observă că în mai multe zile valoarea procentului a fost maximă, de 100%: e vorba de 1, 3, 8, 12, 14, 15, 16, 17, 19 şi 24 octombrie, ba chiar fiind vorba inclusiv de patru zile consecutive (14-17 octombrie) când toate decesele raportate au fost asociate cu comorbidităţi.
Cel mai mic procent al lunii a fost la finalul lunii, pe 31 octombrie, când procentul deceselor cu comorbidităţi a fost de 91,09%.
Evident, pe parcursul lunii numărul total al deceselor în România s-a cumulat, în octombrie fiind depăşite două praguri psihologice a numărului total de decese: în 4 octombrie, când s-a ajuns la 5.003 decese, s-a depăşit pragul psihologic de 5.000 de decese în România şi pe 21 octombrie, când s-a ajuns la un total de 6.065 de decese, s-a depăşit pragul psihologic de 6.000 de decese în România.
În toată luna octombrie au fost 2.143 de decese ceea ce înseamnă că, dacă luna septembrie se încheia cu 4.825 de decese, în octombrie numărul total de decese pe seama COVID în România a crescut cu 44,41%.
Într-o notă mai optimistă, numărul persoanelor declarate vindecate anunţat zilnic are o tendinţă ascendentă, ceea ce nu poate fi decât îmbucurător.
Cel mai mare număr de vindecări a fost anunţat în ultima zi a lunii, în 31 octombrie, când s-a raportat un număr de 4.616 persoane vindecate, iar cel mai mic număr de vindecări a fost raportat pe 5 octombrie, când au fost anunţate 391 de vindecări.
Dacă privim graficul ceva mai atent, observăm că numărul de vindecări este mai mic în week-end-uri. Ce-i asta? Adică băi, ce e asta? Pe bune? Chiar... pe bune?!
Cum era de aşteptat, numărul total al persoanelor vindecate creştea cu fiecare zi a lunii octombrie.
Astfel, dacă luna septembrie s-a încheiat cu un număr total de 102.476 persoane vindecate în România de la începutul pandemiei, iar luna octombrie s-a încheiat cu un număr total de 172.513 persoane vindecate, înceamnă că în octombrie numărul total de persoane vindecate a fost de 70.037, ceea ce înseamnă că în octombrie numărul vindecărilor a crescut cu 68,34%.
Dar dacă tot am vorbit de cifrele zilnice privind infectările şi de cifrele zilnice privind vindecările, hai să privim comparativ aceste două grafice privind infectările şi vindecările în cifre zilnice la nivel naţional în octombrie.
Aşa cum se observă din grafic, numerele zilnice ale infectărilor (linia roşie) au fost tot timpul mai mari decât numerele zilnice privind vindecările.
Chiar mai mult, şi în graficul comparativ privind datele generale situaţia e similară: mai multe infectări decât vindecări în octombrie.
Dacă ar fi să privim pandemia după mortalitatea pe care o provoacă, cel puţin la nivelul lunii octombrie în plan naţional cifrele nu sunt chiar înfiorătoare.
Adică dacă în fiecare zi împărţim numărul total de decese până în ziua respectivă la numărul total de infectări până în ziua respectivă obţinem, zilnic, un procent pe care l-am numit “mortalitate”, dar un procent care câştigă în acurateţe cu fiecare zi care trece.
Cum se vede, în luna octombrie pe plan naţional procentul de mortalitate a fost în scădere de la 3,75% în întâi octombrie până la 2,89% în 31 octombrie.
Pe aceeaşi modalitate de calcul putem să împărţim numărul total de vindecări până în ziua X la numărul total de infectări până în aceeaşi zi şi obţinem un procent pe care l-am numit “rată de recuperare” care ne arată câţi (apropo, a nu se confunda, “câţi” nu e pluralul pentru “Câţu”). Revenind, procentul arată totalul de vindecaţi din totalul de infectaţi, procent care, la fel, câştigă în acurateţe cu fiecare zi care trece.
Dar, cum se vede din grafic, în octombrie lucrurile nu sunt îmbucurătoare la nivel naţional, procentul ratei de recuperare fiind în continuă scădere de la 80,21% în 1 octombrie, până la 71,48% în 31 octombrie, minimul lunii fiind, totuşi, în 30 octombrie, când procentul ratei de vindecare a fost de 71,27%.
Ca o concluzie a ce a însemnat pandemia în cifre seci la nivel naţional în luna octombrie 2020, avem:
- Număr zilnic de infectări - în creştere
- Număr zilnic de teste - în creştere
- Procent teste la cerere - în creştere
- Rată de pozitivare - în creştere
- Număr zilnic internări - în creştere
- Număr zilnic pacienţi ATI - în creştere
- Număr zilnic decese - în creştere
- Procent decese asociate cu comorbidităţi - în scădere
- Mortalitate - în scădere
- Număr zilnic de vindecări - în creştere
- Rată de recuperare - în scădere
