Cea mai recentă activitate din cadrul seriei de activităţi lunare desfăşurate de Societatea Culturală câmpia turzii 775 a avut loc pe 3 iunie, de la orele 18.00 în sala mică a Palatului cultural "Ionel Floaşiu" din localitate.
Subiectul întâlnirii era unul relativ pretenţios prin prisma faptului că trata un aspect cultural al vieţii tradiţionale din spaţiul transilvan cu care nu toată lumea era neapărat familiarizată.
Cu titlul "Practici ceremoniale de Rusalii în Transilvania centrală", evenimentul de la Câmpia Turzii a fost împărţit în două segmente distincte.
Primul se constituia din prezentarea practicilor şi obiceiurilor tradiţionale în preajma sărbătorii de Rusalii, iar al doilea segment l-a constituit vizionarea filmului etnografic "Împănatu' boului", film realizat în cadrul asociaţiei antropologice Orma (Orma Sodalitas Anthropologica) din Cluj-Napoca de către Vasile Mathe şi Bogdan Neagotă - lector universitar la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca.
Pentru că preşedintele societăţii culturale nu a fost de faţă, rolul de gazdă i-a revenit lui Vasile Căluşer, cel care, însă de la început, s-a adresat celor prezenţi: "am căzut de acord ca domnul Bogdan Neagotă să deschidă activitatea de astăzi, urmând ca pe parcurs conţinutul activităţii să cuprindă şi eventuale discuţii sau întrebări referitoare la activitatea din zonă şi privind aspecte similare cu cele prezentate de invitaţii noştri".
Încercând să facă o radiografie, o schiţă a pattern-ului (tiparului, modelului) ceremonial întâlnit în Transilvania, Bogdan Neagotă a explicat că obiceiul se regăsea cu preponderenţă în perioada interbelică (dar şi postbelică) în peste 40 de sate din Transilvania centrală şi meridională.
"Obiceiul acesta al procesiunii, al colindatului cu un bou împodobit care avea o coroană cu flori naturale pe cap era făcut fie la Rusalii - aşa cum se întâmplă în epicentrul Someşului Mic sau în zona bistriţa Năsăud, zona Becleanului - fie era făcut la Sânziene, aşa cum se întâmpla până cel puţin în anii '90 în topârcea, la vreo 20 de kilometri de Ocna Sibiului", spunea Bogdan Neagotă menţionând că în unele situaţii dispariţia obiceiului a premers, practic, moartea demografică a satului.
De asemenea, lectorul universitar a atras atenţia şi a utilizării cu preponderenţă a bovinelor în diferitele rituri de trecere -naştere, nuntă, înmormântare - însă asta până la apariţia şi mecanizarea colectivizării, pentru că tractoarele nu puteau fi împănate şi purtate ceremonial în procesiuni, ceea ce face ca după anii '90, în aşa numita perioadă post-socialistă, să pară de-a dreptul uimitor că au supravieţuit aceste obiceiuri.
Desigur, prezentarea făcută de Bogdan Neagotă a fost mult mai amplă şi a conţinut diverse elemente explicative atât ale obiceiului care era subiectul întâlnirii - dar şi a altor obiceiuri "conexe", care aveau legătură cu obiceiul luat în discuţie - cât şi ale diferitelor contexte în care acest obicei se regăsea.
Ceva mai mult despre filmul care urma a fi vizionat a vorbit, însă, Vasile Mathe, cel care a participat efectiv la realizarea lui.
De asemenea, inclusiv pe parcursul vizionării, lectorul Bogdan Neagotă a mai făcut câteva precizări care aveau rolul de a explica şi mai bine imaginile care se derulau.
Deşi prezenţa sa a fost anunţată pentru evenimentul de la Câmpia Turzii, Ileana Benga - cercetător ştiinţific II în cadrul Institutului Arhiva de Folclor a Academiei Române Cluj-Napoca - nu a fost prezentă, rolul acestei fiind, în consecinţă, preluat de Bogdan Neagotă, care şi-a şi manifestat dispoziţia de a răspunde întrebărilor venite din public.
Nu în ultimul rând, spre finalul evenimentului de la Câmpia Turzii a fost prezent şi grupul Melody, condus de Nicuşor Lăcătuş, prin două mici soliste care au încântat publicul prezent.
Aşa cum anunţase şi amfitrionul Vasile Căluşer la finalul întâlnirii, seria de evenimente culturale va fi reluată, după o binemeritată vacanţă, abia în luna septembrie a acestui an.
BLOG COMMENTS POWERED BY DISQUS
