Societatea Cultural-Patriotică "Avram Iancu" din Câmpia Turzii - împreună cu Liceul Teoretic "Pavel Dan" din localitate - a organizat vineri, de la orele 14.00 un eveniment prin care să marcheze 140 de ani de la trecerea în nefiinţă a lui Avram Iancu.
La evenimentul găzduit în sala mică a Palatului Cultural "Ionel Floaşiu" au fost prezenţi, alături de cetăţeni şi elevii de la fosta şcoală "Iuliu Deac" (actualmente în administrarea Liceului "Pavel Dan"), preşedintele societăţii "Avram Iancu" din Câmpia Turzii, Dorel Todea, preşedintele filialei turdene a aceleiaşi societăţi, Teodor Miron, administratorul public al municipiului Câmpia Turzii, Petre Pop, dar şi doamnele profesor Mariana Soporan şi Valeria Mureşan.
În calitate de dascăl de istorie, Valeria Mureşan a oferit asistenţei câteva aspecte despre viaţa "crăişorului munţilor". Astfel, tânărul student Avram Iancu s-a arătat nemulţumit şi indignat faţă de atitudinea pe care maghiarii o aveau faţă de românii din Transilvania, observând totodată că românii erau mai degrabă toleraţi în Transilvania.
Se pare că decizia luată pe 15 martie 1848 la Budapesta - prin care Transilvania a fost anexată Ungariei - l-ar fi determinat pe "crăişor" să afirme: "nu cu argumente filozofice şi umanitare vom putea învinge pe tiran, ci cu lancea lui Horia".
Acţiunea de organizare militară - în Munţii Apuseni - a cetelor de ţărani şi mineri coordonată de către Avram Iancu pare să fi dat roade având în vedere că zona Munţilor Apuseni a fost singura în care trupele maghiare nu au reuşit să pătrundă.
Despre apropierea finalului vieţii lui Avram Iancu a amintit Valeria Mureşan când s-a referit la testamentul pe care acesta l-ar fi scris, testament potrivit căruia "nu ştiu câte zile voi mai avea... viitorul este nesigur (...) Voiesc, dar, şi dispun ca după moartea mea toată averea, mişcătoare şi nemişcătoare să treacă în folosul naţiunii pentru ajutor la înfiinţarea unei academii de drepturi".
Avram Iancu s-a stins în septembrie 1872, fiind înmormântat, conform dorinţei sale, la Ţebea, lângă gorunul lui Horia.
Dacă Dorel Todea s-a referit, la rândul său, la tot ceea ce a însemnat Avram Iancu pentru poporul român şi identitatea poporului român - în special a românilor din Transilvania - Petre Pop a preferat să observe necesitatea identităţii şi tradiţiei naţionale. "Este foarte important să ne apărăm ceea ce au apărat şi strămoşii noştri" adăuga Petre Pop atrăgând, totodată, atenţia asupra unei sincope legislative din România prin care, se restituie proprietăţi urmaşilor unor persoane care au fost considerate, inclusiv de statul maghiar, criminali de război. Exemplul la care a făcut apel în acest sens Petre Pop este cel al contelui Urmanczy - proprietar de pădure - care a omorât 40 de moţi la Beliş pentru că intraseră în pădure după lemne "şi astăzi noi îi dăm cam 300 de hectare de pădure înapoi", observa Petre Pop.
După ce Petre Pop şi-a exprimat regretul că la manifestările dedicate comemorării morţii lui Avram Iancu n-a fost prezentă mai multă lume, a început programul artistic al elevilor de la fosta şcoală "Iuliu Deac". Coordonaţi, îndrumaţi de profesor Mariana Soporan, elevii au oferit un program artistic cu cântece şi file de istorie în versuri sau proză amintind de identitatea românilor şi de adevăratul reper din istorie numit Avram Iancu.
La finalul manifestărilor, Teodor Miron i-a oferit Marianei Soporan o carte despre Avram Iancu scrisă de Teodor Murăşanu la 1925 şi reeditată, readusă în actualitate, prin grija profesorului turdean Valentin Vişinescu.
