Într-o existenţă anostă, minunile par un lucru binevenit iar lucrurile par să ia o întorsătură cu atât mai amplă cu cât minunile să întâmplă pe strada ta iar când ele îţi sunt oferite de cei care îţi asfaltează strada, extazul nu mai e decât la o bordură distanţă.
Cu siguranţă strada Argeşului - la fel ca şi "sora" ei, strada Alexandru Fărcăşan - din Turda sunt străzile care de foarte mult timp aveau nevoie de intervenţia celor care se ocupă cu întreţinerea arterelor de circulaţie, în speţă Regia Autonomă a Domeniului Public Turda.
După ce în repetate rânduri cetăţenii care locuiesc pe aceste străzi şi-au manifestat mai mult sau mai puţin public nemulţumire în legătură cu felul în care arată cele două străzi, iată că în această perioadă lucrătorii RADP Turda sunt prezenţi pentru a executa lucrări în zonă, asta însemnând amenajarea trotuarelor - inclusiv cu asfaltarea acestora - şi amenajarea străzilor cu strat de asfalt şi cu rigole, acolo unde este cazul.
Doar şi atât şi pentru locuitorii de pe acele străzi părea că se întâmplă "minunea".
Spre surprinderea tuturor, însă, "minunea" era, de fapt, alta.
O doamnă care locuieşte în zonă s-a arătat foarte mirată că, în urma unei "întrevederi" cu lucrătorii RADP a constatat că "domnul inginer dă la lopată cot la cot cu ceilalţi muncitori". Şi asta era minunea? Ei bine... da!
Cum nu se putea altfel, parcă am simţit nevoia să ne deplasăm la faţa locului să vedem "minunea"...
Am discutat puţin şi cu "domnul inginer" - mai exact cu şeful lucrării, inginer Adrian Pop - pe care, întrebându-l care este, estimativ, timpul de finalizare a lucrării, ne-a spus că totul depinde de condiţiile meteo, însă o estimare, cât de cât, nu am primit.
La momentul prezenţei noastre muncitorii erau în plină activitate. Pentru ei şi pentru şeful de lucrare nu era decât o altă zi obişnuită de lucru. Pentru alţii, însă, părea să fie, iată, ceva deosebit.
Dincolo de faptul că nouă ni se pare deosebit cel mult faptul că, până la urmă, pe aceste străzi se lucrează după ce o lungă perioadă starea lor părea să nu intereseze pe nimeni, parcă, totuşi, dacă ne permiteţi, ne încearcă o remarcă: în ţările normale nu e ceva ieşit din comun ca şeful (patronul, dacă vreţi, sau orice alt tip de şef) să lucreze cot la cot cu ceilalţi muncitori, doar la noi aşa ceva pare rupt din anormalitate. Interesantă mentalitatea de care dau dovadă unii, în timp ce alţii înţeleg normalitatea aşa cum e ea: normală.
Doar ca idee, în discuţia telefonică pe care am purtat-o cu directorul RADP Turda, Adrian Sălăgean, căruia i-am povestit istorioara aşa, ca picanterie, acesta s-a întrebat, cât se poate de retoric, în legătură cu ce i-am relatat: "Bun, şi ce-i atât de deosebit în asta?".
BLOG COMMENTS POWERED BY DISQUS
