Deşi poate nu aţi auzit (sau nu v-a interesat) mare lucru despre ideea de proiect foto, poate că a sosit momentul (mai ales pentru cei pasionaţi de fotografie) să aflaţi că realizarea unuia sau a mai multor proiecte foto poate avea valenţe şi rezultate aproape nebănuite.
Aici ne propunem să atingem, măcar la suprafaţă, ideea, conceptul de proiect foto, idee/concept care are o amplitudine mult mai mare decât poate să pară la prima vedere.
Aşadar, putem începe prin a spune, schematic, ce este un proiect foto: o serie de fotografii realizate în baza unei teme date, prestabilite. Evident, asta presupune preocuparea şi implicarea celui care realizează proiectul, respectiv a fotografului.
Începutul
Începutul unui proiect fotografic poate fi cel mai important. Astfel, un proiect fotografic ar trebui să înceapă cu alegerea unei teme, a unui subiect. În primul rând tema poate vorbi în sine despre proiect, însă nu trebuie pierdută din vedere abilitatea fotografului de a realiza respectiva temă care, probabil, poate fi restrictivă dacă e impusă de altcineva decât de fotograful care realizează proiectul.
Cu alte cuvinte, un proiect fotografic poate fi un început, poate fi startul unei preocupări iar cei care sunt la primul proiect fotografic ar putea găsi în acest demers un nou tip de activitate fotografică pe cât de restrictivă prin tema prestabilită, pe atât de diversă prin posibilităţile creative.
Desigur, demararea unui proiect fotografic necesită - pe lângă o temă - şi planificare ceea ce, de asemenea, poate fi ceva nou pentru unii pasionaţi de fotografie.
Implicarea
Ideea demarării unui proiect foto poate avea o implicare personală. Dacă fotograful este, spre exemplu, angajat - fie ca fotograf, unde lucrează în termenii contractuali conveniţi cu clienţii săi, fie angajat într-un cu totul alt domeniu, dar este pasionat de fotografie - dar are o idee personală, ceva ce înseamnă mult pentru el, poate să o pună în practică printr-un proiect fotografic, implicarea fiind, astfel, cu atât mai mare cu cât însemnătatea este mult mai profundă pentru fotograf.
Pe de altă parte, în căutarea unei teme de proiect fotografic, fotograful trebuie să fie implicat inclusiv prin a-şi lua timp să observe ce are în jur cu mai multă atenţie.
Iar aşa, prin implicare, se poate alunga şi monotonia şi se poate ieşi din rutină, atributul de “ceva nou” fiind, la rândul său, “apetisant” pentru un fotograf pasionat.
Creativitatea
Alungarea monotoniei poate foarte bine merge mână în mână cu ieşirea din zona de confort. Iar ieşirea din zona de confort stimulează creativitatea. Spre exemplu să presupunem că un fotograf este pus în situaţia de a face zece fotografii total diferite (unghiuri, lumină, distanţe focale, câmpuri de profunzime etc.) cu un subiect anume - o floare, să zicem - într-un spaţiu dat. Primele 3-5 fotografii nu sunt neapărat greu de realizat. “Problema” apare abia de la a şasea, a şaptea fotografie, care nu are voie să semene cu celelalte. Abia atunci fotograful iese din zona de confort, abia atunci îi sunt stimulate creativitatea, inspiraţia, imaginaţia.
Iar pe lângă exprimarea personalităţii, creativitatea în cadrul unui proiect fotografic poate duce chiar la spunerea unei poveşti în imagini.
Învăţarea
Nu foarte departe de dimensiunea creativă a unui proiect fotografic, acesta se poate constitui într-o adevărată lecţie pentru fotograf.
“Obligat” să fie creativ, fotograful poate învăţa multe pe parcursul realizării proiectului - ceva cu care nu este neapărat familiar - ceea ce înseamnă, implicit, că un proiect foto poate deveni, însuşi, o lecţie pentru fotograf deoarece oferă posibilitatea practicării prelungite a fotografiei şi cere şi anticipare sau previzualizare.
Motivarea
Motivarea este o altă dimensiune a unui proiect foto.
Găsirea unei teme / a unui subiect şi previzualizarea scheletului viitorului proiect îl poate face pe fotograf să ajungă la un anume nivel de introspecţie şi să conştientizeze ce poate face în cadrul unui proiect foto. Cu alte cuvinte, fotograful se poate conştientiza pe sine ca fotograf implicat într-un proiect fotografic.
Însă cum atributele absolute pot părea fără valoare, e bine ca fiecare să se refere la atribute relative. Cu alte cuvinte, fotograful se poate conştientiza pe sine în raport cu ceilalţi sau cu alte proiecte foto.
Iar aici este elementul de bază al aspectului motivaţional: vezi ce ştiu/pot/gândesc alţii şi devii motivat nu să faci ce fac ei, ci ceva nou, altceva, poate ceva mai bun decât fac ceilalţi.
Chiar mai mult, realizarea, ducerea la sfârşit a unui proiect fotografic îţi arată că poţi face ceva şi te motivează spre alte proiecte, poate mult mai bune.
Responsabilizarea
Ei bine, demararea unui proiect foto responsabilizează fotograful, îl angajează în demers. Iar odată conştientizată, responsabilitatea celui implicat într-un proiect foto îl face pe fotograf să se concentreze, să fie dedicat, să rămână în graficul pe care şi l-a propus pentru realizarea proiectului.
Asta înseamnă implicit renunţarea la diverse scuze (e prea frig/cald afară ca să ies la pozat), pentru că odată asumată responsabilitatea, fotograful e deja implicat.
Nu în ultimul rând, responsabilitatea fotografului care a demarat un proiect foto este şi faţă de cei care aşteaptă finalitatea proiectului. Spre exemplu un fotograf care a anunţat public demararea unui proiect foto - şi chiar profită de posibilităţile oferite de mediul online pentru a ţine lumea la curent cu proiectul său - simte deja o responsabilitate faţă de cei care aşteaptă finalizarea proiectului. Iar finalizarea proiectului poate să însemne fie realizarea unui album sau chiar a unei expoziţii foto în care să se regăsească imaginile realizate în cadrul proiectului.
Ca să nu mai spunem că finalizarea în sine a unui proiect poate fi mulţumitoare pentru cel care l-a realizat.
Profesionalizarea
Dacă e să pornim de la nimic, am putea spune că nu se ştie ce poate oferi fotografului realizarea unui proiect foto.
În primul rând, realizarea unui proiect foto îl poate ajuta pe fotograf să progreseze, să crească. Apoi calitatea fotografiilor se poate îmbunătăţi cu practica relativ extinsă pe care o presupune realizarea proiectului, creşterea şi imbunătăţirea chiar pot ajuta la crearea unui stil propriu al fotografului, stil care poate fi observat, la un moment dat, de cineva.
Este de la sine înţeles că realizarea unuia sau mai multor proiecte fotografice poate duce la crearea unui portofoliu al fotografului şi, pe lângă că pare profesional să lucrezi la un proiect foto, asta (împreună cu eventuale portofolii) nu doar că duce la creşterea credibilităţii fotografului, dar chiar poate duce la obţinerea de slujbe plătite în domeniul fotografiei.
Social media
Într-o lume ca cea a zilei de azi, social media este o platformă de interacţiune între fotograf şi un public - în primă instanţă - vitrual sau între fotograf şi alţi fotografi.
Ei bine, referitor la social media problema poate fi privită din cel puţin două perspective.
Pe de-o parte un proiect foto nepopularizat la începerea lui sau pe parcursul lui poate fi o provocare tocmai pentru că feed-back-ul nu este imediat, nu poate fi vorba de like-uri.
Apoi, pe de altă parte, un proiect foto mediatizat încă de la început sau pe parcursul realizării sale poate atrage o implicare mai mare în social media, poate atrage feed-back şi interacţiune cu alţi fotografi ori cu simpli “vizitatori” ai galeriilor cu imagini din proiect.
Photo project sau photo challenge
Din anumite puncte de vedere linia de demarcaţie între proiectele foto şi provocările foto nu este întotdeauna foarte bine definită.
În primul rând, un proiect foto este o provocare în zona fotografiei. Totuşi, principala diferenţa între un proiect foto şi o provocare foto este durata de timp pe care se întinde fiecare.
Astfel, dacă o provocare foto se poate întinde pe parcursul uneia sau mai multor zile, a câtorva ore sau a câtorva minute, un proiect foto se poate întinde pe parcursul a mai multor luni sau chiar ani.
Poate chiar de aceea se rămâne - la modul foarte general - la ideea că, da, principala diferenţă între un proiect foto şi o provocare foto este, totuşi, perioada de timp în care fiecare se desfăşoară.
Exemple de proiecte foto
Un lucru e sigur: internetul este plin de idei de proiecte foto sau chiar de exemple de proiecte foto, ceea ce înseamnă că pentru exemplificare sau pentru idei fiecare trebuie doar să caute. Noi am zice să caute pentru a vedea ce s-a făcut şi să vină cu ceva nou pentru a se face observat :) însă, până la urmă, fiecare face ce şi cum vrea...
Dacă e să dăm câteva exemple de proiecte foto aşa, “din prima”, câteva astfel de exemple ar putea fi (chiar cu accepţiunea că unele s-ar putea înscrie şi în zona de clişee foto):
- fotografierea asfinţitului sau răsăritului în locuri diferite sau în acelaşi loc, zilnic, pe parcursul unui an
- fotografierea de clădiri istorice în diverse oraşe
- fotografierea şi surprinderea bucuriei spectatorilor la diverse spectacole
- fotografierea cu o anumită distanţă focală (de exemplu 50 mm) la anumite intervale de timp (a unor subiecţi similari)
- fotografierea de peisaje cu distanţe focale mari, “nespecifice” fotografiei de peisaj (zona telefoto, peste 85mm, să zicem)
- fotografierea, cu o anumită frecvenţă (de exemplu zilnic sau ceva mai rar), a construirii unei clădiri, pe toată durata construirii acesteia, din acelaşi punct de staţie - ceea ce, ulterior, s-ar putea constitui într-un timelapse
- fotografierea aceluiaşi cadru pe parcursul unui an, în diverse zile, în diverse perioade ale zilei
- etc. etc. etc. ...
Chiar mai mult decât atât, de dragul imaginaţiei, să presupunem că ideile de mai sus s-ar combina. Spre exemplu, fotografierea de clădiri istorice din diverse oraşe la asfinţit sau fotografierea clădirilor istorice la asfinţit cu 50mm... Posibilităţile sunt infinite - imaginaţie să ai - însă cu cât sunt mai multe elementele de “condiţionare” ale proiectului foto, cu atât acest proiect se constituie într-o mai mare provocare pentru fotograf.
Ca să pornim de la câteva exemple de proiecte foto care au făcut carieră, amintim aici de cele realizate de Nicholas Nixon, Zed Nelson sau Bogdan Gîrbovan.
Astfel, Nicholas Nixon s-a remarcat prin proiectul foto în cadrul căruia le-a fotografiat anual, timp de 40 de ani, pe surorile Brown (una dintre cele patru surori fiind soţia sa) - https://www.moma.org/calendar/exhibitions/1484 sau https://www.theguardian.com/artanddesign/2014/nov/19/nicholas-nixon-40-years-brown-sisters-portraits-moma
Zed Nelson s-a remarcat printr-un proiect foto în cadrul căruia a fotografiat, tot anual, timp de 22 de ani, aceeaşi familie. Fotografiile au fost realizate începând cu naşterea copilului familiei, în aceeaşi zi a anului, în fiecare an, în aceleaşi condiţii (studio foto şi iluminare) - http://www.zednelson.com/?TheFamily
La rândul său fotograful român Bogdan Gîrbovan s-a remarcat printr-un proiect foto în cadrul căruia a realizat fotografii pe fiecare palier al blocului de locuinţe în care locuia, încadrând la fel acelaşi tip de apartament - dar de pe paliere diferite - surprinzând, astfel, doar diferenţele impuse de mediul personalizat de fiecare locatar - http://girbovan.ro/10pe1-2008/ sau http://www.businessinsider.com/photography-identical-apartments-2017-9
Mai jos, în ceea ce ne priveşte, o să exemplificăm cu un proiect foto - “Evoluţie în timp” - realizat pe parcursul a aproximativ un an de zile pe “reţeta” ultimului dintre exemplele date mai sus: fotografierea aceluiaşi cadru pe parcursul unui an, în diverse zile, în diverse perioade ale zilei:
