În Luna administraţia locală s-a gândit şi la copiii care provin din familii nevoiaşe. Astfel, cu bani obţinuţi prin Fondul Român de Dezvoltare Socială (FRDS) este în plan un proiect socio-educaţional.
Mai multe detalii în acest sens puteţi obţine urmărind discuţia pe care am purtat-o cu primarul comunei Luna, Laurenţiu Tör, în acest sens.
Reporter: Domnule primar, suntem deja în luna septembrie şi unul dintre gândurile care vin fiecăruia în minte e că în luna septembrie începe şcoala. Fiecare din noi trecem prin şcoală şi legăm cumva luna septembrie de începutul şcolii. Aţi putea să ne spuneţi, în câteva cuvinte, care este situaţia la dumneavoastră? Am înţeles, la un moment dat, că la nivelul comunei sunt şi copii cu mai puţine posibilităţi materiale şi dacă ştiţi care este situaţia, dacă aţi pregătit ceva pentru aceşti copii şi cum se desfăşoară lucrurile...
Laurenţiu.Tör: Da, dacă începutul şcolii este un eveniment, să zicem, uneori plăcut cum e plăcut să mergi în vacanţă - dar trebuie să începi şi şcoala - trebuie să vă spun că noi ne-am ocupat în această perioadă de un program local pe FRDS în care este vorba de înfiinţarea unui centru educaţional comunitar pentru copiii romi şi nu numai ci şi pentru copiii cu posibilităţi financiare sau cu o situaţie materială mai proastă a părinţilor pentru a-i putea trimite la şcoală.
Este vorba de un proiect care se ridică la o valoare de 200.000 de euro. El deja a fost aprobat la Alba Iulia şi sperăm că acest proiect se va derula începând din luna octombrie. De ce spun ocombrie? Pentru că începem să primim datele şi începem să lucrăm la acest proiect, el ţinând cont de faptul că vor participa 65 de copii romi, iar pe lângă aceştia, aşa cum am spus, şi 15 copii români din satul Luna. Aici avem un punct foarte important: pe lângă faptul că proiectul se derulează pe 18 luni, lucrul important este că vom putea renova corpul vechi al şcolii din satul Luna. Şi spun asta, că-l putem renova, pentru că situaţia acoperişului şi a exteriorului este destul de fragilă şi trebuie să facem în aşa fel încât să-i dăm o altă faţă acestei părţi a şcolii. El este prins în proiect şi, bineînţeles, sunt alocaţi şi banii pentru refacerea acestui corp.
Rep.: Ştiţi cam care ar fi costurile pentru aceste lucrări la şcoală?
L.T.: Întreg proiectul ar fi, deci, în 200.000 de euro iar pentru şcoală ar fi alocaţi în jur de 90.000 de euro.
Rep.: Şi care sunt beneficiile concrete ale copiilor care sunt prinşi în acest proiect?
L.T.: Copiii care vor participa la acest proiect... El se va derula după orele de şcoală începând, să zicem cu ora 15.00 până la orele 17.00, ei vor fi supravegheaţi şi conduşi de către profesori din şcoală, de matematică, limba română sau limbi străine şi, bineînţeles, că avem angrenat şi serviciul social care va răspunde de acest proiect prin derularea în bune condiţii pe cele 18 luni de implementare. Dar el se va mai derula după aceea pe încă cinci ani.
Ce vreau să spun e un lucru important pentru aceşti copii este că ei vor primi în toată această perioadă câte o masă pe zi, va avea felul întâi, felul doi şi un desert.
Rep.: Spuneaţi de Alba Iulia, acolo există un program similar sau...?
L.T.: Nu, acolo se aprobă aceste proiecte şi de la centrul din Alba Iulia am primit deja mesajul că acest proiect a fost aprobat.
Rep.: Am înţeles, deci cumva de ei depinde...
L.T.: E vorba de centru Alba Iulia...
Rep.: Ziceaţi că sunt 65 de copii rromi şi 15 care nu sunt romi - pot fi români, maghiari sau, ştiu eu, orice altă naţionalitate. Ideea este următoarea: aceşti copii sunt prinşi în proiect, dar care este modul de selectare a lor?
L.T.: Modul de selectare a lor l-am făcut începând de la condiţiile care le au acasă aceşti copii şi este vorba de copii de la clasa întâi până la clasa a opta. Un lucru, să zic îmbucurător, dacă putem spune, este că i-am prins chiar pe toţi copiii de romi care sunt la şcoală de la clasa întâi până la clasa a opta. În clasa a opta ajung mai puţini, poate chiar unu-doi, dar la clasa a şaptea avem, la clasa a şasea avem şi, refăcând acest corp, noi îi vom împărţi pe clase şi ei vor putea sta în fiecare zi câte două ore sub îndrumarea acestor profesori să-şi facă temele, să spunem, şi să aibă deja un program în aşa fel încât ei să vină pregătiţi la şcoală.
Având deja o conduită, să spunem, în clasă, probabil aici vor învăţa şi un altfel de comportament pe care să-l aibă prin educaţia care se va da în plus faţă de cea pe care o au la această dată.
Rep.: Deci, cu alte cuvinte, participarea într-un astfel de program a copiior vizează, să spun aşa, inclusiv rezultate mai bune la învăţătură dar şi schimbarea atitudinii copiilor?
L.T.: Corect! Deci este un lucru normal ca ei, făcând acest program în plus, să aibă o altă atitudine faţă de ceea ce văd acasă şi, bineînţeles, că poate să spună părinţilor că «domnule, uite, eu învăţ la şcoală asta, asta...» şi se pot bucura de o masă pe care acasă cam greu o pot primi, lucru care e îmbucurător pentru familia care nu are posibilităţile financiare sau materiale.
Rep.: Spuneaţi că una dintre principalele condiţii pentru intra în acest program este ca beneficiarii, elevii în cazul acesta, să facă, din nefericire, parte dintr-o familie cu condiţii materiale mai puţin - să zic aşa - fericite. Or, pentru a-i selecta - dumneavoastră aţi amintit de selecţia lor - să înţeleg că au fost implicaţi şi lucrători din primărie, eventual un serviciu social sau ceva de genul?
L.T.: Da, şi un lider al romilor este implicat, din comunitate. Deci trebuia să fie o comunitate, nu puteau să fie mai multe comunităţi. Deci s-a ales comunitatea din Luna, din satul Luna, pentru că este o comunitate mai mare, cu mai mulţi copii, care sunt la şcoală în satul nostru. Mai avem încă parteneri cu care noi colaborăm, care vin în ajutorul nostru în acest proiect.
Rep.: Ce înseamnă, foarte pe scurt, cele 18 luni de implementare şi ce înseamnă apoi ceilalţi cinci ani? Deci care este diferenţa dintre aceste 18 luni de implementare şi ceilalţi cinci ani în care se va mai derula proiectul?
L.T.: Da, aş acum v-am spus, vom începe cu clădirea care trebuie să o renovăm, care are o anumită perioadă în care trebuie să o rezolvăm, după care clasele care s-au făcut şi, bineînţeles, locul unde ei vor lua masa, după care aceşti copii vor începe aceste cursuri - să zicem - un fel de "after school", în afara şcolii, cum o făceau înainte, iar ei se vor integra în acest proiect. Iar ca să aibă continuitate, normal, în proiect este o condiţie ca el să se deruleze încă cinci ani de zile.
Rep.: Şi persoanele implicate în proiect - mă refer la dascăli, la persoane care, probabil, sunt implicate în oferirea mesei pentru copii - ele sunt plătite prin proiect?
L.T.: Sunt plătite prin proiect. Însuşi proiectul care l-am făcur este susţinut tot prin aceste fonduri FRDS
Rep.: Bun. Şi aceste fonduri ajung pentru derularea proiectului pe cinci ani sau doar pentru perioada de implementare?
L.T.: Doar pentru perioada de implementare.
Rep.: Şi cine va suporta costurile ulterioare pentru dascăli, pentru...?
L.T.: Costurile ulterioare le va suporta primăria, normal. Deci vom avea o parte din buget în care va fi inclus şi acest program, de continuarea a proiectului.
Rep.: Şi ştiţi cam care ar putea fi costurile, per an, pe care va trebui să le suportaţi dumneavoastră după perioada de implementare? Există o astfel de evidenţă?
L.T.: Nu am făcut exact o evidenţă, dar vreau să spun că nu vor fi foarte mari costurile de continuare a acestui proiect. Lucrul bun este că dacă luăm un copil de la clasa întâi, putem să-l ducem până în clasa a cincea-şasea sau din clasa a doua, din nou, dar eu vreau să fac altceva, adică mă gândesc la altceva. Un copil din clasa a treia, a patra, poate să facă în aşa fel încât să ajungă până în clasa a opta. Foarte puţini din copiii de romi ajung până la clasa a opta.
Rep.: Spuneaţi că următorii cinci ani ar fi o obligaţie, să zic aşa, a proiectului, deci un fel de obligaţie de continuitate. Dar asta nu înseamnă că lucrurile ar trebuie să se oprească după cinci ani...
L.T.: Nu, rezultatele se văd...
Rep.: Adică, probabil, dumneavoastră, dacă aveţi fonduri şi puteţi să mergeţi mai departe cu proiectul, aţi putea să continuaţi cu acest proiect şi după acea perioadă de cinci ani?
L.T: Da, cred că da... Se poate rezolva, dar nu cred că-i un impediment să-l conducem mai departe...
Discuţia integrală purtată cu primarul Laurenţiu Tör pe acest subiect o puteţi urmări AICI.
BLOG COMMENTS POWERED BY DISQUS
