În aşteptarea pasului doi al proiectului derulat de Compania de Apă Arieş, administraţia comunei Luna a găsit de cuviinţă sămai apeleze la o sursă de apă "de rezervă". Iar dacă tot s-au purtat discuţii cu reprezentanţii Romair, la nivelul comunei se doreşte şi racordarea la canalizarea deja existentă.
În rest, problemele cu societatea Napoca par să se apropie de final, note de recepţie stând să fie semnate cât de curând.
toate acestea dar şi alte detalii le puteţi afla din discuţia pe care am avut-o în acest sens cu primarul comunei luna, Laurenţiu Tör
Reporter: Domnule laurenţiu Tör, deja se pare că a devenint nu neapărat o obişnuinţă, dar mai degrabă un laitmotiv ca prezenţa la luna şi discuţiile pe care le avem să includă, din când în când, ici şi colo, numele unei societăţi care a avut de executat lucrări pe raza comunei dumneavoastră, în special la luncani, şi ne referim aici la societatea Napoca.
Aş vrea să faceţi câteva precizări în legătură cu perioada care ar mai exista până la finalizarea lucrărilor, dacă aţi mai purtat discuţii cu reprezentanţii Napoca, cu factorii de decizie de acolo, dacă s-a ajuns la o concluzie, există posibilitatea unei recepţii şi care mai este situaţia...
Laurenţiu Tör: Da, pentru mine acest proiect este o piatră de moară pe care am dus-o în spate din 2012. Practic, din 2012, acest proiect trebuia terminat.
Vă pot spune doar atât: am prelungit scrisoarea de garanţie pentru această măsură pe Luncani, până în luna martie, dar noi încercăm să facem recepţia. Ceea ce-i mai greu este canalizarea şi alimentarea cu apă, unde au fost câteva modificări la staţia de epurare, la staţia de potabilizare şi am reuşit în aşa fel încât să prelungim până în luna martie, dar recepţia să o facem în această lună.
Mai mult nu vă pot spune decât atât. Pot să spun că lumea este nemulţumită de faptul că nu am reuşit să ducem la bun sfârşit acest proiect mai repede, dar atâtea au fost discuţiile şi mai puţin munca celor de la Napoca încât am ajuns în 2015 şi iată că platase va face în 2016, dar eu sper că vom face recepţia în această lună.
Rep.: Recepţia înseamnă şi finalizarea lucrărilor...
L.T.: Ar însemna şi finalizarea lucrărilor, dar acolo unde există mici defecţiuni - şi, bineînţeles, garanţia este de cinci ani - cei care vor lua în primire această lucrare - de exemplu la canalizare şi apă suntem în discuţii cu Compania de Apă Arieş care va şi avea reprezentanţi în comisia de recepţie - vor fi cei care vor asigura mentenanţa.
Rep.: Dumneavoastră, ca unitate administrativ-teritorială, sunteţi unul din elementele, unul din pionii importanţi a ceea ce înseamnă cel de-al doilea pas al proiectului pe care urmează să îl deruleze Compania de Apă Arieş. Chiar zilele acestea CAA a făcut public un comunicat de presă prin care făcea precizări referitoare la stadiul în care se află în relaţia cu Raomair, care este societatea care a câştigat partea de consultanţă pentru acest pas doi. Dumneavoastră, ca reprezentant al UAT, aţi fost informat despre acest stadiu, aţi purtat discuţii cu cei de la Romair, cum relaţionaţi cu ei?
L.T.: Deci noi am fost nevoiţi să avem o relaţie foarte apropiată de foirma de consultanţă, ţinând cont de faptul că noi dorim să facem şi afaltarea în satul Luna iar pentru asta trebuia să ştim unde să asfaltăm, pentru că asfaltarea se va face doar acolo unde există deja făcută canalizarea. Nu dorim să facem o canalizarea ca ea apoi să fie franjurată efectiv de către cei care vor veni să facă canalizarea sau reţeaua de apă.
Stadiul în care ne aflam în 13 octombrie... am avut o discuţie cu consultanţa la care s-au prezentat persoanele de la Romair şi eu spun că suntem chiar într-o fază foarte avansată în legătură cu stadiul scriptic al acestor lucrări ţinând cont de faptul că noi vom fi alimentaţi cu apă, atât satul Luna cât şi Luncani şi Gligoreşti de la bazinul de apă de la Călăraşi.
Rep.: Parcă reţin că au fost situaţii pe raza comunei Luna când, în special vara, erau probleme cu alimentarea cu apă. Aş vrea să vă întreb cum staţi cu sursele de alimentare cu apă, mai ales în contextul în care, cum ziceam, ca unitate administrativ teritorială deja intraţi în acest pas doi pe fonduri europene derulat de Compania de Apă Arieş? Care au fost discuţiile pe care le-aţi avut sau soluţiile pe care le-aţi găsit în ceea ce priveşte sursele de apă ca să nu mai existe probleme cum au existat până acum?
L.T.: În satul Luna am avut un contract din 2014 cu Compania de Apă Arieş, iar pe PNDL (Proiectul Naţional de Dezvoltare Locală) am primit suma de 200.000 de lei, respectiv două miliarde de lei vechi. Deja proiectul este făcut.
Deci de la unitatea To Connect, care se află pe teritoriul comunei noastre, la intrare, dinspre Câmpia Turzii spre Luna, vom face o reţea suplimentară care va intra în satul nostru şi acum am cerut de la PNDL o suplimentare de 90.000 de lei, ţinând cont de faptul că această lucrare ar costa 290.000 de lei. Oricât ne-am sucit şi ne-am învârtit la această oră, aceşti bani nu-i avem, rectificare bugetară nu mai avem din ce să mai facem.
Aici avem, deja, gata proiectul şi să sperăm că de săptămâna viitoare, domnul Cristian Matei - al cărui ajutor nu pot să spun că a fost unul mic - şi cu domnul director Turcu şi cu cei din Câmpia Turzii, această lucrare să înceapă şi în 30 de zile să poată fi încheiată.
Rep.: Când spuneaţi că nu aveţi de unde să faceţi rost de bani vă refereaţi strict la suplimentarea de 90.000 de lei...
L.T.: Exact.
Rep.: Şi suma asta de 290.000 de lei este necesară pentru o aducţiune de apă, o reţea, dar asta presupune o sursă nouă de apă.
L.T.: Da, dar sursa vine de către Câmpia Turzii spre Luna. Deci noi vom îmbunătăţi sursa de apă din Luna. Avem probleme şi la Gligoreşti, dar acolo ţinând cont de faptul că avem proiectul pe pasul doi, acolo oricum vom îmbunătăţi sursa de apă.
Rep.: Şi tot ce-am discutat despre această nouă sursă este separat de pasul doi, ceva de sine stătător, un fel de asigurare pe care o faceţi dumneavoastră pentru a avea o sursă de apă în plus...
L.T.: Exact, ţinând cont de faptul că noi am avut un contract din 2014 şi este foarte bine că au venit aceşti bani prin PNDL.
Rep.: Pe parte de canalizare, la un moment dat au existat discuţii privind racordarea la canalizare, deşi reţeaua era făcută. Până la umră în ce situaţie s-a ajuns, vum mai merge procedura?
L.T.: Eu am văzut că merge greu această racordare. CAA a venit cu nişte proiecte şi unora li s-au părut foarte scump. Unii au zis că pot să şi-o facă şi singuri şi atunci, ca să nu mai avem această problemă, în şedinţa de consiliu de luna trecută am făcut un proiect de hotărâre prin care această racordare va fi obligatorie.
De fapt, deja a apărut o lege europeană - la noi s-ar părea că este vorba de Ordonanţa 283, dar nu vreau să greşesc - prin care acolo unde există posibilitatea racordării, deci există şi canalizarea făcută, ea este obligatoriu să se facă.
Noi am pus termen de două luni de la primirea înştiinţării - bineînţeles, va dispărea acea fosă care nu mai are ce să caute pe proprietatea omului - şi amenda este de la 2.000 la 4.000 de lei. Eu cred că oamenii vor prefera să îşi facă racordarea cu sume mai modice decât să primească o amendă.
Rep.: Înştiinţarea de care spuneţi cine o va adresa cetăţeanului.
L.T.: Înştiinţarea o va face Primăria.
Rep.: Deci cetăţenii care încă nu s-au racordat la canalizare, deşi aveau posibilitatea, să se aştepte că vor primi această înştiinţare.
L.T.: Vor primi cu siguranţă.
Rep.: Asta înseamnă că undeva de pe la începutul lunii noiembrie, începe să curgă termenul...
L.T.: da, dar noi va trebui să facem unele lucrări de curăţare a acestor conducte care sunt puse la această oră pentru ca atunci când se face racordarea ea să poată merge spre SP 4 (staţia de pompare), apoi spre SP 3, SP 2 şi SP 1, spre Câmpia Turzii, la staţia de epurare.
Rep.: Cum credeţi că vor primi cetăţenii această obligativitate de a se racorda la reţeaua de canalizare? Singurul lucru pe care, să zicem aşa, îl puteţi invoca este prevederea legală?
L.T.: Nu. Eu mă gândesc că oamenii au dorit să facă acest lucru, şi-au dorit canalizarea. Ei, dacă şi-au dorit canalizarea, înseamnă că trebuie să dispară fosa. Eu chiar cu domnul director Cristian Matei am discutat şi mi-a spus: "vom face în aşa fel încât sumele pentru proiect şi racordare să fie achitate în două-trei tranşe" şi mulţi oameni s-au bucurat de acest lucru. Acuma, când vor vedeea că trebuie să îşi facă singuri racordarea - şi, bineînţeles, să şi demonstreze că s-au racordat - nu vor avea ce face. Ori îşi fac în regie proprie, ori vor face cu terţe persoane. Eu recomand Compania de Apă pentru că ei sunt specialişti, dar dacă cetăţenii doresc să îşi facă cu altcineva...
Rep.: Câte locuinţe ar mai fi de racordat la momentul acesta?
L.T.: În total ar fi 165. Ei nici nu se pot racorda la această oră. Dacă s-ar racorda acum, ar înfunda canalele care se află mai jos, cum ar fi în cartierul Forţaţi.
Rep.: Din moment ce dumneavoastră mergeţi cu nişte înştiinţări şi îi obligaţi, indirect, să se racordeze la canalizare, interesează cazurile celor care se pot racorda, pentru că ar fi absurd ca dumneavoastră să îi obligaţi să se racordeze, dar dacă se racordează înfundă canalizarea.
L.T.: Tocmai de aceasta am întârziat cu aceste somaţii, ca şi canalizarea să fiue funcţionabilă.
Rep.: Şi în cazurile unde canalizarea va fi funcţională se află toţi cei de care vorbeaţi, cele 165 de locuinţe?
L.T.: Da, toţi, pentru că dacă s-ar fi racordat deja până acum ar fi făcut-o ilegal. Odată ce s-au racordat, vor trebui să şi plătească serviciile de canalizare, pentru că au nişte utilităţi în plus.
Eu zic că ar fi foarte bine pentru că, ştiţi, cum sunt făcute fosele, nu e un aer plăcut să-l ai în curte, dar dacă dacă se face racordarea, mediul va fi altcumva în jurul casei.
