23 august - cu cravata de pionier, insigne si decoratii, nu cu papion | VIDEO

Cunoscută o bună perioadă ca ziua defilărilor, sărbătoare naţională sau - pe scurt din punct de vedere istoric - data la care românii au întors armele, 23 ugust a fost marcată la cafeneaua turdeană vineri seara - 21 august 2015 - cu începere de la orele 19.00.

Întâlnirea a fost organizată şi condusă de jurnalistul Emil Hălăştuan, printre invitaţii care au putut fi remarcaţi la eveniment regăsindu-se profesor doctor Călin Felezeu, profesor doctor Răzvan Neagu sau medicul Vasile Grumaz.

Într-o notă de amuzament - că nostalgie nu o putem numi - întâlnirea s-a desfăşurat sub forma unei şedinţe referitoare la măsurile pentru organizarea manifestărilor de pe 23 august, dată la care se sărbătoresc - spunea Emil Hălăştuan - "70 de ani de la ieşirea ţării de sub jugul fascist, înlocuit cu jugul sovietic, potrivit înţelegerii tovarăşilor Churchill, Roosevelt şi Iosif Visarionovici Stalin", jurnalistul turdean punctând că la aceeaşi dată se împlinesc "76 de ani de la epocala înţelegere dintre tovarăşii Von Ribentrop şi Molotov, prin care Germania, în tovărăşie cu Sovietele Unite, s-au înţeles să vindece România de imperialism".

Amintind că "dialectul indigen al materialismului dialectic ne învaţă că şedinţa o ţinem noi, dar procesul-verbal îl scriu alţii", că "istoria o facem noi dar o scriu ei", jurnalistul turdean continua seria ironică a îndemnurile mobilizatoare la a sărbători a 70-a aniversare "a eliberării patriei de sub jugul fascist şi a intrării trupelor sovietice eliberatoare în Bucureştiul eliberat de armata română. «Stalin şi poporul rus, fericire ne-au adus!»".

Pentru cine nu cunoaşte - sau pentru cine a uitat - Emil Hălăştuan a readus în atenţie ceea ce numea a fi recomandările din învăţătura înaintaşilor, accentul fiind pus aici pe "înţelepciunea tovarăşului Iosif Visarionovici Stalin, tătucul popoarelor din gulagul sovietic", înţelepciune din care au răsărit: "Nu ştii, te învăţăm! Nu poţi, te ajutăm! Nu vrei, te obligăm!".

"Aşadar, atât din punct de vedere, cât şi social, vă cer să ne mobilizăm tovarăşi!" îşi continua jurnalistul turdean ironia, propunând vizionarea de imagini de la evenimente similare "organizate de iluştri noştri înaintaşi" vorbitorul precizând şi că "pentru pătrunderea deplină a însemnătăţii istorice a momentului, vom asculta cântece patriotice, de o inestimabilă valoare artistică".

Lucrările şedinţei au fost deschise cu atenţionarea potrivit căreia "dialectica istoriei a demonstrat, nu odată, că inamicul de azi este prietenul de mâine".

Aşa cum s-a precizat, au fost vizionări de materiale video - preluate direct de pe internet - care aduceau aminte de momentele în care în ţara noastră era comunismul la putere.

Printre filmuleţele vizionate de pe internet s-au aflat şi cele de care vă puteţi bucura în cele ce urmează.

Pe de altă parte, rolul celor doi istorici prezenţi la întâlnire nu a fost ocolit. Atât profesor doctor Călin Felezeu cât şi profesor doctor Răzvan Neagu s-au referit la elemente care au legătură cu însemnătatea datei de 23 august, cât şi cu ce a însemnat comunismul în România.

Referindu-se la 23 august, Călin Felezeu spunea: "e drama unui sfert din armata română. Peste 166.000 de soldaţi români au fost prinşi exact la mijloc între foştii aliaţi şi actualii aliaţi. O parte au fost luaţi prizonieri de nemţi, o parte au fost luaţi prizonieri de ruşi. Cel mai trist este că din cei 166.000, peste 138.000 au fost duşi în lagăr în Karaganda (în Kazahstan), unde au murit cam 8.000 de români".

Discuţiile au continuat şi fiecare venea cu câte o informaţie care nu era neapărat în atenţia imediată a maselor largi. În acest sens, doar ca de exemplu, profesorul Călin Felezeu a amintit că acei ruşi "eliberatori" au intrat în România până la Bucureşti fără să tragă un glonţ, documente semnate între românia şi Uniunea sovietică au existat abia în a doua decadă a lunii septembrie, aşa că, menţiona Călin Felezeu "ei tiomp de două săptămâni au valsat pe-aici, au făcut ce-au vrut".