Azi, 8 aprilie, începând cu orele 9.00, elevi din mai multe clase ale Colegiului "Emil Negruţiu" din Turda au fost implicaţi într-o activitate al cărei principal scop era aflarea de informaţii privind importanţa păstrării tradiţiilor.
Intitulată chiar "Să ne păstrăm tradiţiile", activitatea programată în cadrul săptămânii "Şcoala Altfel" a fost organizată prin concursul a trei cadre didactice printre care Cosmin Lechinţan şi Adina Maier, cei cărora al treilea cadru didactic, Gianina Ciobanca, le-a mulţumit pentru implicare.
"Vreau să vă mulţumesc şi vouă, elevilor, pentru că fără voi această activitate nu ar fi putut avea loc" spunea Gianina Ciobanca în alocuţiunea sa adăugând că, din punctul de vedere al lui Alan Goodman, tradiţiile sunt "indicatoare care conduc adânc în subconştientul nostru", tradiţia menţinându-se prin perpetuarea obiceiurilor, respectarea datinilor creştine şi utilizarea portului popular.
După ce Gianina Ciobanca a prezentat desfăşurătorul activităţii care a debutat, propriu-zis, cu prezentarea de costume populare din zona Turzii şi împrejurimi, primii cărora le-a revenit sarcina de a prezenta costume au fost elevii Diana Hudrea, Emilia Rus şi Marius Pop, care au prezentat un port popular din zona Iacobeni.
În plus, Diana Hudrea a prezentat şi un material despre ce înseamnă tradiţia. Pornind chiar de la aspectul etimologic şi explicând că, în limba latină, tradiţia înseamnă a înmâna, a da mai departe, Diana Hudrea a menţionat că "în sensul său absolut, tradiţia este o memorie şi o idee, într-un cuvânt, o conştiinţă colectivă, amintire a ceea ce a fost, alături de datoria de a transmite mai departe şi a îmbogăţi".
Într-o lume contemporană în care a vorbi despre tradiţie poate părea a te situa în urma societăţii. "Tradiţiile şi obiceiurile sunt culturi, sunt cele care ne fac să ne păstrăm identitatea. Este foarte important să ne păstrăm tradiţiile pentru a nu uita cine suntem cu adevărat şi de unde ne tragem iar eforturile făcute în acest sens merită apreciate şi respectate" mai spunea Diana Hudrea în prezentarea sa.
Prezentarea porturilor populare a fost continuată de Raluca Costantea, Roberta More, Cătălin Dan (porturi populare din Soporul de Câmpie), Loredana Tat (port popular din comuna Sălciua, judeţul Alba) şi Adrian Pop şi Călin Petean (porturi populare din zona Turda-Copăceni).
Dacă Loredana Tat a venit cu costumul popular împachetat deoarece nu îl mai putea purta pentru că îi rămăsese mic - dar era o moştenire din partea bunicii şi era în întregime lucrat manual - Cătălin Dan, pasionat de fashion, a ţinut să atragă atenţia asupra unei componente a costumului popular femeiesc: ia românească, cea care, prin motivele de pe ea, a acaparat lumea modei internaţionale atrăgând atenţia unor designeri din fashion-ul contemporan, cum ar fi Tom Ford, şi a devenit piesă în garderobele diverselor vedete internaţionale.
După ce Csapo Elisabeta a susţinut o prezentare a tradiţiilor româneşti de Paşti aşa cum sunt acestea în diverse zone ale României precum Bucovina, Maramureş, Banat sau Moldova, cunoaşterea tradiţiilor a continuat cu prezentări de biografii a două doamne ale muzicii româneşti: Maria Tănase (prezentare făcută de Loredana Tat) şi Maria Lătăreţu (prezentare făcută de Roxana Stan), partea tehnică a celor două prezentări fiind asigurată de elevul Stelian Vana.
Pe parcursul activităţii putea fi vizionată o proiecţie de imagini în care puteau fi recunoscute elevele care activează în cadrul ansamblului popular.
La final, elevii au fost răsplătiţi pentru implicarea lor în activitatea despre cunoaşterea tradiţiilor de la Colegiul "Emil Negruţiu" din Turda.
BLOG COMMENTS POWERED BY DISQUS
