"Scoala romaneasca, incotro?" - cea mai recenta tema de discutie la cafeneaua La Papion din Turda

La întâlnirea găzduită vineri, 15 mai, cu începere de la orele 18.00 de cafeneaua culturală turdeană gazda a fost, din nou, jurnalistul Emil Hălăştuan, printre invitaţi regăsindu-se, de exemplu, Alexandru Ignat (cadru didactic la Şcoala Gimnazială "Avram Iancu" din Turda), Florin Stan (director adjunct la colegiul "Emil Negruţiu" Turda) sau doctor Teodot Istrate.

În intenţia de a aborda, în discuţie, soarta învăţământului românesc, a şcolii româneşti, Emil Hălăştuan a trasat câteva coordonate ale discuţiei, precizând: "Ca puncte de reper, aş vrea să amintesc aici afirmaţia fostului preşedinte al tuturor românilor, care spunea că şcoala românească produce tâmpiţi, legată de contextul actual în care DNA-ul demonstrează că clasa politică produce infractori".

În ideea documentării în vederea întâlnirii de vineri, jurnalistul turdean a explicat că a accesat atât site-ul oficial la Ministerului Educaţiei (www.edu.ro) cât şi site-ul Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj. Concluziile unui astfel de demers ar putea fi apreciate ca fiind cel puţin îngrijorătoare dacă nu hilare: "Ce se întâmplă cu şcoala în România se pare că nu ştie nici Ministerul Educaţiei, devreme ce pe site-ul oficial www.edu.ro ultimul raport despre starea învăţământului românesc este din 2010. Pe site-ul Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj în afară de sarcini trasate cadrelor didactice nu găseşti nimic".

Totuşi, în ceea ce priveşte municipiul Turda, au fost oferite, în cadrul întâlnirii, câteva cifre care ar putea ridica unele semne de întrebare.

Aşadar, referitor la faptul că 278 de elevi termină, la finele acestui an şcolar, clasa a VIII-a, distribuţia pe unităţi de învăţământ a acestui număr ar fi următoarea:

- 19 la Colegiul Naţional "Mihai Viteazul"
- 61 la Şcoala Gimnazială "Teodor Murăşanu"
- 43 la Şcoala Gimnazială "Avram Iancu"
- 80 la Şcoala Gimnazială "Ioan Opriş"
- 19 la liceul "Josika Miklos"
- 24 la Şcoala Gimnazială "Andrei Şaguna"
- 29 la Şcoala Gimnazială "Horea, Cloşca şi Crişan"
- 2 la "Dr. Ioan Raţiu"
- 1 la Şcoala Waldorf

Dacă se consideră că Şcoala Gimnazială "Horea, Cloşca şi Crişan" este într-unul dintre cele mai populate cartiere ale Turzii - Microraionul 3 - faptul că numărul absolvenţilor de clasa a VIII-a la această şcoală este de doar 29, acest fapt poate părea, la rândul său, îngrijorător.

Potrivit altor cifre - rezultate în urma recensământului care a avut loc în 2011 - situaţia este următoarea:

- 44,20% dintre români au un nivel scăzut de educaţie (primar, gimnazial sau fără nicio şcoală absolvită)
- 41,40% dintre români au un nivel mediu de educaţie (postliceală, liceu, şcoală profesională sau şcoli de maiştri)
- 14,40% dintre români au studii superioare

Iar cifrele de mai sus trebuie prinse în contextul în care de la recensământul din 2002 şi până la cel din 2011 numărul de absolvenţi de învăţământ superior s-a dublat.

Potrivit tot datelor reieşite din cel mai recent recensământ, în România sunt 245.000 de analfabeţi, adică 1,40% din numărul populaţiei stabile cu vârste de 10 ani şi peste.

De asemenea, de la recensământul din 2002 până la recensământul din 2011 au mai existat câteva modificări:

- a crescut procentul persoanelor cu nivel mediu de educaţie de la 39% la 41%
- a scăzut procentul persoanelor cu nivel scăzut de educaţie de la 53,30% la 44,20%
- a scăzut procentul persoanelor analfabete de la 2,60% la 1,40%

Dacă se iau în calcul cifrele rezultate în urma simulării de bacalaureat din acest an, doar 6 din 10 elevi au obţinut note de trecere la limba română, ceea ce revine la a spune că, menţiona Emil Hălăştuan, "40% nu stăpânesc limba română la un nivel la care să poată trece un examen de bacalaureat".

Prin comparaţie, la matematică jumătate din cei care au susţinut simularea nu au trecut.

La fel de - dacă nu chiar mai - demn de luat în seamă este şi faptul că cel mai actual raport pentru judeţul Cluj a stării învăţământului este din semestrul I al anului şcolar 2013-2014 şi "din cele 130 de pagini aproape tot e plin cu rezultatele deosebite şi calificativele extraordinare pe care le primesc directorii de şcoli şi numărul de ore la care asistă", adăuga Emil Hălăştuan.

Nu în ultimul rând, potrivit cifrelor prezentate de jurnalistul turdean, în anul electoral 2012 - când au avut loc alegeri electorale care au presupus inclusiv schimbări începând de la vârful Inspectoratului Şcolar Judeţean până la fiecare şcoală în parte - din cei 223 de directori de şcoli din judeţul Cluj, 216 au primit calificativul "foarte bine" iar ceilalţi 7 au primit calificativul "bine".

După 2-3 ani de la primirea calificativelor - şi după alegeri - câţi dintre aceştia au rămas în funcţie? De asemenea, este necesar un răspuns la întrebarea "Care au fost motivele de a schimba din funcţie manageri de instituţii de învăţământ cu asemenea calificative?". Sau, dintr-o altă perspectivă, "Dacă au fost schimbaţi din funcţii argumentat, de ce au obţinut respectivele calificative de performanţă şi în baza a ce?".

Cu astfel de elemente la bază s-a pornit discuţia de la cafeneaua culturală La Papion din Turda. Iar în "punctele forte" ale discuţiilor fie se incrimina sistemul de învăţământ în ansamblul său, fie modul - relativ defectuos - de organizare a acestui sistem, fie lipsa implicării familiilor elevilor ca parteneri ai dascălilor.

Nu pe ultimul loc au fost lăsate presiunile din întregul sistem, fie că e vorba de presiunile puse pe dascăli de către structurile organizatorice din cadrul sistemului de învăţământ, fie presiunile puse pe elevi de programa încărcată sau chiar presiunile puse pe dascăli de pretenţiile pe care unii părinţi le au de la şcoală în contextul în care respectivii părinţi nu îşi văd propria vină a neimplicării în educaţia propriilor copii.

Lipsa de motivaţie a elevilor de a învăţa a fost - cum nu se putea altfel - pusă pe tapet începând de la lipsa unor modele în familie, până la lipsa unor modele în societate sau chiar lipsa de perspective pe care le are tânărul absolvent în societatea românească de astăzi.