Colegiul "Emil Negruţiu" din Turda a avut nu doar amabilitatea cât mai ales deschiderea şi dăruirea de a găzdui cea de-a cincia ediţie a evenimentului - concurs de proiecte - "Apa, o prioritate mondială".
Pân-aici, bine! Ce-a urmat e mai interesant!...
Chiar elevii colegiului gazdă - la momentul la care şi-au prezentat proiectul - au cam limbat-o, ca să zicem aşa. E drept, de străduit s-au străduit, motiv pentru care au şi obţinut locul III, doar că atunci când e să dai cu limba-n gard, pardon, cu oiştea, nu te-ncurci.
Proiectul "Cu ce preţ apa - energie verde?" - prezentat de Cătălin Gherman şi Tudor Rusu şi coordonat de Cristina Rus, Adina Maier şi Daniela Andronache - părea promiţător măcar din titlu. Şi, cum spuneam, elevii s-au străduit...
Însă a venit momentul când soarta potrivnică a făcut strădania celor doi să... limbeze... au început frumos, cu un joc de rol, când Tudor, şezând, îl întreba, pe Cătălin : "Dacă te-aş întreba, Cătălin, «Ce e apa?», ce mi-ai răspunde?" la care Cătălin, "copil de casă" la "Negruţiu", s-a conformat şi a răspuns, cumva, echivoc: "Cu siguranţă, fiecare din noi vom găsi o definiţie".
Frumos... c\t de frumos!...
Doar că, da, soarta potrivnică aştepta după colţ. Şi, da, ea nu s-a lăsat! Pentru că a venit momentul în care Tudor, în acelaşi presupus joc de rol spunea: "Iar eu aş adăuga, citându-l pe marele pictor şi inventator Leonardo da Vinci, care cu sute de ani în urmă spunea «Water is the driving force of all nature»...", moment în care Cătălin a luat repede rolul Irinei Nistor, traducând: "Apa este forţa conducătoare a naturii". Şi asta nu a fost suficient, pentru că Tudor a insistat: "...ca apoi Jaques-Yves Cousteau, contemporan cu noi, să adauge apei un element la fel de important, aerul, şi să afirme că «Water and air, the essential fluids on which all life depends, have become global garbage cans»", moment în care Cătălin nu putea să se lepede de Irina Nistor şi s-a ţinut tare pe poziţie: "Apa şi aerul, cele două elemente esenţiale de care depinde toată viaţa, au devenit cutii de gunoi la nivel mondial"...
Dacă e să ne uităm cine este Leonardo da Vinci sau să ne uităm cine e Jaques-Yves Cousteau vom vedea că atât italianul în perioada Renaşterii cât şi franţuzul în contemporaneitate vorbeau numa' şi numa' engleză... Primul pentru că în vremea sa Cristofor Columb se ţinea de ghiduşii (că nu le putem numi chiar americănisme), al doilea pentru că în vremea sa engleza era limbă de limbă, ce mai?...
Evident că, în afară de Cătălin şi Tudor - cei doi jucători din terenul lingvistic - am privit şi la caseta tehnică a meciului dintre preyentatori şi receptori unde am văzut nume precum Cristina Rus, Adina Maier şi Daniela Andronache... De aceea nu ştim cui să ne adresăm, dar pentru că Tudor este cel care s-a murdărit la gură de engleză ne vom adresa lui, parafrazându-l chiar pe el: "Dacă te-aş întreba, Tudor, «Ce-i cu figurile astea lingvistice?», ce mi-ai răspunde?"...
Că a fost Tudor cel care a decis să se dea rotund cu citate în engleză - atribuite unor personalităţi care au alte naţionalităţi numai engleză nu - doar aşa, în ideea că ar da ditai greutate proiectului prezentat, că au fost coordonatorii cei care au crezut că o aşa prezentare lasă urme plăcute pe circumvoluţiunile juriului... nu ştim şi nici nu ne chinuim să aflăm. Cert este că prezentarea a fost cea care a fost (sau cum ar fi zis Vanghelie: "cea care este"), cea pe care am văzut-o... Şi pe care aţi auzit-o...
So, can anyone tell us WTF was that?!...
