"Hillary! Hillary!", erau strigătele care se auzeau repetat şi care veneau, parcă, de undeva de departe, dintr-un trecut în care fusese o zi importantă. O singură zi. Dar care a rămas.
Prin premiera spectacolului "Fun" al dramaturgului american James Bosley, Teatrul "Aureliu Manea" Turda a deschis cea de-a treia ediţie a festivalului "Teatru pe Drumul Sării" într-un mod cu totul surprinzător, cu totul neaşteptat.
O piesă americană cu un subiect tare este greu de digerat de o societate balcanic-conservatoare din care ar putea face parte şi publicul turdean.
Ducându-şi în viaţa lor de adolescente dramele cu care provin - sau nu - din tocmai celula de bază a societăţii, două adolescente - Hillary şi Bonnie - se întâlnesc pentru o zi, pentru o singură zi, în care vor să se distreze. Şi ce poate fi mai distractiv pentru un caracter defect decât crima? O crimă comisă din distracţie, din plictiseală..., o crimă care le plasează tocmai în zona cealaltă, a antisocialului.
Drama a două fete ajunse într-un sistem de încarcerare în urma unei crime comise din distracţie este nici mai mult nici mai puţin decât povestea pe care regizorul Mihai Măniuţiu trebuia să o facă digerabilă în deschiderea celei de-a treia ediţii a festivalului "Teatru pe drumul Sării" de la Turda. Acesta este şi motivul pentru care regizorul clujean a optat pentru musical.
"Hillary! Hillary!" se auzea chemarea lui Bonnie, cea care, pentru o zi, a dus, împreună cu Hillary, dezastrul uman la noi cote accentuând astfel ruptura între părinţi şi copii. Primii, pe de-o parte nu mai sunt părinţii care ar trebui să fie pentru copiii lor iar cei din urmă, pe de altă parte, nu au cum să fie copii sau să devină adolescenţi în preajma lipsei de modele ba chiar în preajma unor brute.
"Tatăl meu nu m-a rănit. M-a violat doar" mărturisea Hillary către o Bonnie care era dispusă să absoarbă spectaculosul sub orice formă şi să facă din acesta o distracţie ce nu ţinea cont de repere precum binele sau răul, empatizând cu prietena de-o zi prin asumarea unor trăiri pe care chiar dacă nu le experimentase şi le impunea ca fiind ale ei în virtutea ieşirii dintr-un anost pe care viaţa-i de adolescentă i-l oferea cu nemiluita.
"Sunt aici pentru adevărul din spatele poveştii tale" îi spunea lui Hillary ziaristul care voia un subiect şi care încerca să se instituie ca element urban al înţelegerii unei atitudini cvasi-eşuate. Elementul "profesionist" era medicul care încerca să afle mai degrabă de la Bonnie resorturile deviaţiei adolescentei.
Dorite ca o contrapondere în parcursul subiectului, elemente precum jurnalistul sau medicul păreau la un moment dat prinse în off-side de cele două adolescente: jurnalistul nu avea o fiică, aşa cum declarase anterior doar pentru a se apropia de Hillary, iar când a fost întrebată de Bonnie "Cât de fericită sunteţi?", medicul a răspuns: "Mă gândesc...".
Lipsa de comunicare sau comunicarea defectuoasă între părinţi şi copii cumulată cu dramele la care sunt supuşi copiii îi fac pe aceştia să ajungă în ipostaze în care să declare celor care fac parte din lumea normală "ori intraţi cu noi în cuşti, ori sunteţi nişte laşi" sau "de fapt voi sunteţi în cuşti, iar noi afară", cea din urmă atitudine fiind o dovadă în plus a unei libertăţi prost înţelese.
FUN - de James Bosley
Distribuţia: Romina Merei, Anca Hanu, Marian Râlea, Narcisa Pintea, Flavia Giurgiu, Renata Fabian şi Maria Salcă
Regia: Mihai Măniuţiu
Scenografia: Adrian Damian
Muzica: Șerban Ursachi
Coregrafia: Gyorgyjakab Eniko.
