Despre eroi, de Ziua Eroilor, la Campia Turzii

Manifestările au început la Troiţa Martirilor din faţa Primăriei Câmpia Turzii, unde au fost prezenţi reprezentanţi ai administraţiei locale de la Câmpia Turzii, ai Bazei 71 Aeriană, ai partidelor politice, ai diverselor instituţii sau societăţi din oraş şi cetăţeni.

După o slujbă de pomenire a eroilor patriei oficiată de un sobor de preoţi din Câmpia Turzii împreună cu preotul militar, primarul Câmpiei Turzii a luat cuvântul.

În alocuţiunea sa, Radu Hanga s-a referit la istoria Zilei Eroilor şi deciziile luate de-a lungul timpului care au dus la sărbătorirea acesteia odată cu sărbătoarea creştină Înălţarea Domnului.

Cum după încheierea pentru întregire statală şi eliberare naţională din 1916-1919, pe teritoriul României erau înhumaţi ostaşi români şi străini căzuţi în lupte, "conducerea statului român a emis Decretul-Lege 715 din 14.01.1919 prin care s-au expropriat terenurile unde erau îngropaţi ostaşi morţi în războiul de întregire a neamului românesc, amenajându-se cmitire, mausolee şi monumente ale eroilor", spunea primarul Câmpiei Turzii amintind şi de Decretul 4106/12.09.1919 prin care s-a înfiinţat Societatea Mormintelor Eroilor Căzuţi în Război (SMECR), scopul acesteia fiind îngrijirea şi păstrarea mormintelor şi operelor comemorative de război.

Societatea a funcţionat sub acest nume până la 1927 când, în conformitate cu legea privind mormintele de război din românia şi-a schimbat numele în Cultul Eroilor, sub acest nume activând până la 1940.

Prin Decretul-Lege 1693/20.04.1920 a aprobat propunerile Bisericii Ortodoxe Române şi ale Ministerului de Război ca, în fiecare an, Ziua Eroilor să fie sărbătorită atunci când se sărbătoreşte şi Înălţarea Domnului.

În cadrul aceleiaşi alocuţiuni, primarul Câmpiei Turzii s-a referit şi la referit şi la procedurile pentru stabilirea eroului necunoscut. Astfel, s-au ales dintre osemintele a zece ostaşi căzuţi în luptele de pe Valea Jiului, Valea Prahovei, Transilvania, Bucureşti, Argeş, Neajlov, Mărăşti, Oituz, Târgu Ocna, Dobrogea şi Basarabia, oseminte care au fost depuse în sicrie zincate care, mai apoi, au fost aduse la biserica Adormirea Maicii Domnului din Mărăşeşti.

"Pentru a stabili eroul necunoscut", preciza Radu Hanga, "a fost desemnat Amilcar Săndulescu, elev la liceul militar «Dimitrie Sturza» din Craiova, născut în localitatea Mădulari, judeţul Vâlcea, orfan de război, tatăl lui, fost învăţător, sublocotenent în rezervă, fiind căzut în luptele de la Mărăşti. După ceremonialul religios, tânărul s-a oprit în dreptul sicriului cu numărul 4, exprimându-se: «Acesta este tatăl meu». Sicriul cu osemintele eroului necunoscut a fost transportat în capitală, depus în biserica Mihai Vodă şi înhumat în faţa muzeului militar naţional din Parcul Carol în ziua de 17 mai 1923. Era înălţarea Domnului şi Ziua Eroilor".

Dacă în perioada interbelică societatea Cultul Eroilor a reuşit să adune în cimitirele definitive ale eroilor osemintele a peste 200.000 de ostaşi români şi străini care se aflau în morminte izolate sau în grupuri de morminte, prin acţiunile aceleiaşi societăţi au fost repatriate din străinătate rămăşiţele a peste 1.500 de ostaşi.

Ulterior, în baza anumitor convenţii, s-au construit 106 cimitire militare definitive şi 14 mausolee.

"Cu prilejul Zilei Eroilor şi a Înălţării la Ceruri a Fiului lui Dumnezeu, Iisus Hristos, ne înclinăm frunţile cu smerenie în faţa înaintaşilor care au apărat cu preţul vieţii lor frontierele ţării", mai spunea primarul Câmpiei turzii în discursul său, încheind: "Participând la ceremonialul religios şi militar sub acordurile Imnului Eroilor, se cuvine să depunem florile recunoştinţei şi să aprindem lumânări la mormintele eroilor noştri sperând că sacrificul lor nu a fost zadarnic şi că viitorul nu ne va mai cere alte sacrificii. Am făcut destule. Avem copii de crescut, avem bătrâni şi bolnavi de îngrijit. Avem multe de făcut!".

Manifestările au continuat cu depuneri de coroane şi momente de reculegere atât la Troiţa Martirilor din faţa Primăriei Câmpia Turzii, cât şi la Monumentul Comemorativ al Ostaşilor Români căzuți în luptele din cel de-al doilea Război Mondial, din Parcul Central "Ionel Floașiu", la Obeliscul Comemorativ al Ostaşilor Români sau la Monumentul Eroilor Aviatori.