Lucrarile din proiectul Companiei de Apa Aries au fost luate in discutie la Campia Turzii

Desfăşurată în sala de şedinţe a Palatului Cultural "Ionel Floaşiu" din Câmpia Turzii şi organizată e către BCC (Biroul de Consiliere pentru Cetăţeni) din cadrul APC (Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorului) Câmpia Turzii, întâlnirea s-a concentrat pe două aspecte principale: situaţia drumurilor în urma lucrărilor şi mirosul care se emană din reţeaua de canalizare.

"Am vrut să avem această întâlnire cu cei de la Compania de Apă pentru că ei au derulat acest proiect şi pe noi, ca cetăţeni ai oraşului nu ne interesează firmele care au obţinut lucrările, ne interesează că cineva va trebui să repare aceste lucruri pentru că altfel noi ne vedem obligaţi să apelăm şi la alte foruri", spunea preşedintele APC, Aurel Ilea, inducând astfel o idee lansată anterior, aceea de a se adresa inclusiv forurilor europene în ideea de a le aduce la cunoştinţă situaţia existentă.

Explicând, din cunoştinţele sale, că, în cadrul lucrărilor, "conducetele trebuiau puse în pat de nisip, apoi să se acopere tot cu nisip", Aurel Ilea venea chiar cu o propunere îndrăzneaţă: "eu sunt în stare să duc pe cineva să facă un sondaj şi eu mă oblig să plătesc reparaţia în cazul în care n-am dreptate", preşedintele APC fiind convins că "firmele care au obţinut lucrările au subcontractat la grupuri de aşa-zişi meseriaşi".

Ceva mai vehementă în atitudine a fost, de fapt, Paula Mircea, originară din Câmpia Turzii, dar stabilită în Spania, unde deţine funcţia de preşedinte al comunităţii românilor din Madrid.
Menţionând că la licitaţia pentru executarea lucrărilor s-au prezentat firme recunoscute la nivel european pentru performanţele în domeniu, Paula Mircea spunea că "niciuna din firmele vestite n-au reuşit să ia lucrările şi au luat cineva local" şi că "după ce m-am întors am văzut dezastrul, primul pe care l-am văzut e pe strada Griviţei, oamenii care locuiesc acolo nu puteau deschide geamurile de miros, ceea ce, când era canalul vechi, nu era".

Intervenţia Paulei Mircea a continuat în aproximativ aceeaşi notă: "Eu mă întreb dacă acum, cei de la Comisia Europeană ar vedea ce s-a făcut aici, ce s-ar întâmpla. pentru că e o chestiune şi de reclamat la Comisie - pentru că sunt bani europeni - e o chestiune şi de reclamat la DNA - pentru că s-au furat. Canalul care trebuia să treacă pe la marginea şoselei trece prin grădinile oamenilor de pe Laminoriştilor. Cine le plăteşte la toţi aceşti oameni faptul că li se violează proprietatea? Cine plăteşte chirie la omul respectiv? Se violează legea proprietăţii. Ne-am furat singuri căciula. E o crimă pentru populaţia oraşului, pentru că dacă au fost bani de la UE pentru aşa ceva, nu vor mai fi niciodată. Am avut ocazia să facem ceva pentru oraş la nivel european, dar ce s-a făcut a fost o batjocură. Cine a recepţionat, de ce a plătit dacă nu a făcut ce era în proiect? Pe faze de lucrări trebuiau justificaţi banii. Înseamnă că s-au făcut facturi pe lucrări care nu s-au executat. Dacă toate astea ajung acolo unde trebuie să ajungă, de aici iese un caz penal. Categoric nu s-a respectat proiectul! Unde-i acordul proprietarului că trece canalul prin proprietatea lui? E lucrat fără pic de responsabilitate. Pentru cei care sunt acum la conducere va fi foarte greu să repăare ce au făcut alţii, pentru că nu sunt bani".

Prezent la întâlnire, primarul Radu Hanga a amintit că la Câmpia Turzii nu există canalizare de ieri, de azi şi că reţeaua a fost făcută, acum zeci de ani, de către oameni care nu erau neapărat experţi în aşa ceva şi, totuşi, nici acum, pe reţelele vechi, nu există mirosuri.
Starea de lucruri actuală privind drumurile a fost explicată de primarul de la Câmpia Turzii în termeni simpli: "Subcontractanţii au pozat conducte, dar nu au respectat regulile şi au dat Domeniului Public comandă de asfaltare. Domeniul Public are şi el un pic de vină, că trebuia să preia verificând calitatea lucrării executate de cei de dinainte, să existe gradul de compactare. Dar ei au turnat asfalt peste un pământ care s-a tasat. Am făcut reclamaţie în perioada de garanţie şi Electrogrup a plătiti destul de mult. Cine a făcut lucru prost, trebuie să refacă".

Referitor la lucrările executate la reţeaua de canalizare, Mihaela Sârb - reprezentând Compania de Apă Arieş la întâlnire - spunea: " Canalizarea s-a făcut după proiect şi au fost verificate firmele de consultanţă p care le-am avut pe partea de supraveghere a lucrărilor şi am mai avut o firmă specializată, formată din profesori de la Cluj, care au făcut măsurători topo după execuţie, măsurători care au confirmat că pantele s-au respectat în proporţie de 98%".

Cât priveşte mirosul degajat, acelaşi reprezentant al CAA a explicat: "Miroase din două motive. Odată reţelele au fost proiectate la un anumit debit de curgere şi există o anumită viteză de autocirăţire. Dar, în realitate, acel debit nu se realizează, aşa că autocurăţirea canalului nu se realizează 100%. Apoi s-a impus de proiectant ca acele capace să aibă un anume număr de orificii pentru evacuarea gazelor care se acumulează în sistemul de canalizare".

Totuşi, întrebată dacă e normal să miroase, Mihaela Sârb a răspuns că nu. Răspunsul reprezentantului CAA l-a pus pe primarul Radu Hanga în faţa unei dileme: dacă proiectul lucrărilor era unul corect şi dacă totuşi se simte miros când nu ar trebui să se simtă, atunci unde e problema? Eventual la modul de execuţie a lucrărilor?

Mihaela Sârb nu a oferit, însă, un răspuns concret dilemei primarului.

Pe de altă parte, prezent la întâlnire, Mircea Crişan era de părere că opinia publică trebuie informată cât mai des în legătură cu ce se întâmplă, ca să nu existe loc de interpretări. Referitor la priblemele ridicate la întâlnire, Mircea Crişan era de părere că acestea pot avea şanse de rezolvare doar prin implicarea unor instituţii cu putere, precum Primăria, pentru că un cetăţean simplu nu are şanse de a fi luat în considerare, oricâte intervenţii ar face.

Dacă Aurel Ilea susţinea că "lansez o cerere către Compania de Apă Arieş prin care cerem ca CAA să facă expertiză la toate lucrările care s-au făcut pentru că vrem să ştim cine se face vinovat de reparaţiile care s-au făcut", primarul Radu Hanga aprecia că astfel de întâlniri sunt bune cu atât mai mult cu cât interesul principal e binele cetăţeanului.

Chiar mai mult, primarul Câmpiei Turzii a şi încheiat întâlnirea de la Palatul Cultural "Ionel Floaşiu" spunând: "Se pare că noi căutăm vinovaţii, dar pe noi ne interesează cauza. Trebuie determinat care este cauza şi ce măsuri trebuie luate. Pe noi ne interesează igiena publică. Pentru vinovăţii să se ocupe cei care se ocupă de vinovăţii. Subiectele există, nu noi le-am inventat şi dacă tăcem nu înseamnă că ele dispar".