Cafeneaua culturală a Palatului Cultural "Ionel Floaşiu" din Câmpia Turzii a găzduit miercuri, 29 aprilie, cu începere de la orele 17.00, o nouă întâlnire care, de această dată, a fost dedicată cu precădere iubitorilor de carte.
"Suntem la a patra întâlnire", spunea Mircea Ciociu, preşedintele asociaţiei "Societatea Culturală Câmpia Turzii 775", enumerând şi activităţile anterioare din acest an, cum ar fi întâlnirea cu V. Umbreanu sau activitatea dedicată lui Mihai Hădărugă.
Primul invitat al serii a fost profesoruol Vasile Lechinţan care a fost prezent pentru a face cunoscută şi publicului de la Câmpia Turzii lucrarea sa despre o istorie în imagini a României.
Deocamdată, preciza Vasile Lechinţan, este vorba de istoria României în imagini ale deceniului 7 al secolului XX (1961-1970). Cu toate acestea, istoricul clujean a asigurat că are în plan o istorie în imagini a României cât se poate de amplă, împărţirea pe perioade fiind de la începuturi până la 1500, apoi de la 1501 până la finele secolului XIX, iar din secolul XX până în prezent este luat fiecare deceniu în parte, separat.
Lucrarea prezentată de Vasile Lechinţan nu este prima încercare în acest sens, o lucrare similară - în imagini - realizându-se în perioada interbelică, în respectivul caz fiind vorba de un album de 100 de file în imagini alb-negru însă realizarea tehnică a fost una foarte slabă.
"Un român din Canada s-a plâns că nu avem un album color, o istorie a României în imagini color, pe care să îl arătăm străinilor", a explicat Vasile Lechinţan unul din argumentele pentru realizarea lucrării pe care tocmai o prezenta la Câmpia Turzii, profesorul clujean adăugând că s-a dorit ca în cartea în imagini să fie adunat tot ce este mai frumos şi să fie lăsat deoparte aspectul politic al vremii.
"Emil Bobu era o totală lipsă de personalitate culturală", mai spunea Vasile Lechinţan tocmai pentru ca publicul prezent să înţeleagă de ce unele posibile elemente nu au fost cuprinse în carte şi s-a optat ca lucrarea să conţină mai degrabă "personalităţi care au avut un cuvânt de spus în cultura noastră", printre aceste persoanlităţi enumerându-se, de exemplu, Victor Eftimiu, George Enescu, Ion Ţiriac, Mircea Lucescu, Mihail Sadoveanu, Radu Beligan, George Călinescu, Marin Preda, Tudor Arghezi, Horea Hulubei şi mulţi alţii.
Pe de altă parte, aşa cum tot autorul Vasile Lechinţan spunea, în carte se regăsesc şi lucruri pitoreşti - cum ar fi un îmblânzitor de urşi sau diverse ţesături româneşti - dar şi momente care au un farmec trist, cum ar fi prezenţa actorilor Teatrului Naţional Bucureşti la locul unde se va construi viitorul combinat siderurgic de la Galaţi - actorii fiind duşi acolo - sau o imagine în care apar Nicolae Ceauşescu împreună cu Ion Gheorghe Maurer şi cu mama care ţine în braţe copilul care prin naşterea sa, adusese numărul cetăţenilor României la 20.000.000.
Toate acestea, însă, ilustrează - era de părere Vasile Lechinţan - "o Românie demnă de respectul nostru".
În prezentarea făcută cărţii în imagini, profesorul Vasile Lechinţan vorbea şi de starea de spirit a cetăţenilor în deceniului la care se referă lucrarea când, chiar dacă cetăţenii nu aveau dreptul de asociere sau dreptul de a vorbi liber, a existat totuşi o putere de a trece prin vremuri aspre, putere dată de libertatea interioară a individului, aici profesorul clujean ilustrându-şi spusele cu un citat din Andrei Pleşu - "regimul totalitar nu ne-a putut lua marile bucurii de care orice om are parte: bucuriile dragostei, prieteniei, creativităţii" - dar şi amintind de Bartolomeu Anania care, reuşind să treacă peste perioada de privare de libertate de la Aiud, a reuşit apoi să scrie două piese de teatru.
Prezentă la lansarea de carte, Nadia Fărcaş - reprezentantă a editurii Ecou Transilvan, edictură care s-a îngrijit de lucrarea profesorului Vasile Lechinţan - spunea: "mă bucur foarte tare că dr. Vasile Lechinţan a publicat acest album la noi deoarece este o carte de referinţă în istorie şi în bibliotecile României şi nu numai. Albumul conţine personalităţi cam 80% din România, dar şi din alte ţări, deoarece au avut o legătură directă cu istoria României. Domnul profesor m-a uimit cu ştiinţa lui exactă despre date, ani, şi vă aşteptăm cu drag pe cei care vreţi să publicaţi o carte la editura noastră, deoarece vrem să promovăm cultura scrisă, deoarece cartea va rămâne peste ani şi ani în bibliotecile noastre şi pentru generaţiile care urmează".
BLOG COMMENTS POWERED BY DISQUS
