Ultima informaţie care face legătura între unitatea spitalicească turdeană şi bani se poate concetra în: 45 de miliarde de lei vechi.
Spitalul Municipal Turda a primit şi alţi bani, în perioada precedentă. Ce s-a făcut cu ei, ce se face cu ei? Răspunsuri în acest sens oferă managerul unităţii spitaliceşti turdene, Vasile Grumaz.
Reporter: Domnule director, dacă e să facem o trecere în revistă, foarte repede, despre spitalul turdean ar putea fi câteva informaţii: 1 - spitalul a primit bani şi a renovat o parte din corpul central, 2 - spitalul ar fi într-un proces de acreditare, 3 - am observat că s-au făcut ceva amenajări la partea administrativă.
La un moment dat apăruse în zona publică informaţia că ar exista posibilitatea ca să se şi închidă anumite activităţi.
Având în vedere că o altă informaţie care circulă despre spitalul turdean este suma de, undeva la, 45 de miliarde de lei vechi de care ar beneficia unitatea spitalicească turdeană, v-aş ruga să ne spuneţi care este situaţia chiar pornind de la lucrările din corpul central şi ce mai e nevoie în continuare.
Vasile Grumaz: Deci s-a demarat un proces de consolidare în 2013. S-a făcut un contract cadru pe 3 ani de zile - contract care expiră în acest an - şi prin care, în trei ani de zile, să se realizeze reparaţii capitale la corpul central.
Aceasta însemna modernizarea, igienizarea şi adaptarea spitalului la normele actuale sanitare care sunt armonizate cu normele europene sanitare.
În 2013 am primit o parte mică de bani. Pe aceşti trei ani contractul se încadra la 60 de miliarde lei vechi iar în primul an am primit cam 1,5 miliarde din care o parte a mers pe achiziţia de aparatură şi o altă parte pe consolidarea corpului de oncologie şi boli infecţioase căruia risca să i se afecteze structura definitiv, dar în urma procesului de consolidare clădirea este, acum, stabilă.
Tot în 2013 am reuşit să modificăm toate circuitele din cadrul spitalului. În fiecare salon am introdus un grup sanitar, s-au limitat saloanele la un număr de maxim 4 paturi, avem saloane de la două la patru paturi - este vorba de o normă de suprafaţă ce reprezintă 7 metri patraţi pe pat - cu grupuri sanitare în fiecare salon, când înainte erau saloane de 6-8 paturi.
Rep.: Şi asta ar însemna o mai mică capacitate de internare?
V.G.: Nu. Noi aşa am gestionat spaţiile încât am folosit la maxim spaţiile respective, am dat alte destinaţii grupurilor sanitare desfiinţate, încât prin această recompartimentare noi nu am pierdut numărul de paturi acordate de către minister.
Rep.: Care este... cât la ora actuală?
V.G.: 364. Noi am avut mai multe paturi dar au fost perioade succesive în anii dinainte de a intra eu în mandat în care s-au tăiat paturile noastre. Ultima tăiere a fost cam aproape de 100 de paturi. Am avut 460 de paturi, acum avem 364.
Apoi am făcut modificări de circuite de suprafeţe minime pentru sălile de tratament, pentru zonele de dezinfecţie, pentru oficii, încât să se alinieze normelor actuale sanitare, fapt confirmat şi de către Direcţia de Sănătate Publică prin compartimentul de epidemiologie, că, practic, noi îndeplinim, fără termene de conformare, avizul sanitar.
Am reuşit să gestionăm bine spaţiile încât grupând secţiile pe linii chirurgicale, pe linii medicale, am reuşit să eliberăm o aripă în care să aducem ginecologia şi neonatologia, să înfiinţăm două blocuri de naştere, cu sală de pretravaliu şi post travaliu la nivelul blocului operator. Asta înseamnă că am reuşit să mutăm ginecologia din vechea clădire - în care nu existau săli de naştere, nici sală de operaţii sau nu mai îndeplineau condiţiile funcţionale sanitare - iar actualmente femeia gravidă este internată pe secţia de ginecologie unde sunt saloane cu unu-două patrui, cu grup sanitar separat, unde are condiţii hoteliere deosebite. Ea nu mai este nevoită să părăsească secţia pentru intervenţii, pentru cezariene, pentru operaţii deosebite, ci este dusă cu liftul exact la etajul V, la blocurile de naştere, dacă apar probleme imediat este transportată la sala de operaţie, la terapie...
Deci din această organizare au crescut securitatea actului medical şi condiţiile hoteliere.
Rep.: Deci acest circuit este funcţional la momentul acesta...
V.G.: Funcţional, cu autorizaţie cu tot.
Rep.: Şi ce se întâmplă cu clădirea unde a fost ginecologia, că ştiu că era o problemă cu ea?
V.G.: În clădirea respectivă a mai fost dermatologia. Noi, dacă până la sfârşitul anului nu rezolvam condiţiile igienice, ni se închidea secţia. Într-un efort mai susţinut am reuşit să găsim şi pentru dermatologie, la parter, un spaţiu încât avem şi la dermatologie nişte condiţii sanitare deosebite, fiind mutată în corpul central.
Din punct de vedere medical este un avantaj să ai mai ales aceste secţii - ginecologia, neonatologia şi dermatologia - care erau văduvite şi care se aflau într-o clădire unde era nevoie de investiţii mari să poată funcţiona, să le ai toate într-un corp central, unde ai toate liniile de gardă într-un loc.
Clădirile nu sunt ale noastre, sunt ale Primăriei. Noi doar le administrăm. În momentul în care am eliberat clădirea unde a fost ginecologia, reuşind să scădem şi consumurile de utilităţi, normal am predat-o Primăriei spunând că nu mai desfăşurăm o activitate în ea.
Rep.: Şi într-un astfel de context spitalul este "exonerat" de plata utilităţilor pe clădire...?
V.G.: Toată această clădire trebuia încălzită iarna, trebuia sistemul de iluminat, sistemul de gaze medicinale, consumul de apă...
Rep.: Şi dacă nu mai folosiţi clădirea, acolo nu se mai foloseşte apă, nu se mai încălzeşte...
V.G.: Da.
Rep.: Şi-atunci dumneavoastră nu mai aveţi de plătit nimic acolo.
V.G.: Da, deci facturile, practic, s-au redus. Am redus şi facturile de apă semnificativ deoarece printr-un efort mare al spitalului am înlocuit reţeaua de alimentare cu apă în jurul spitalului.
Rep.: În contextul în care această clădire nu mai este utilizată, ce risc de degradare are ea, având în vedere că nici acum nu este într-o stare foarte bună?
V.G.: Primul lucru pe care l-am făcut când am sosit aici a fost repararea acoperişului la toate clădirile unde este acoperiş cu ţiglă, inclusiv la ginecologie, fiind foarte conştient că un acoperiş cu defecte duce la o degradare a clădirii.
Faptul că clădirea este golită, nu are puncte calde - acele puncte calde duc la o dagradare mai mare a clădirii deoarece apare elementul de condens în perete - şi clădirea fiind complet nefolosită, este într-o stare de conservare bună câtă vreme acoperişul este bun. Câtă vreme nu există un punct cald în interiorul respectiv, conform specialiştilor, este într-o stare de conservare.
Rep.: Odată mutate secţiile de care spuneaţi din acea clădire, ea ne mai fiind folosită, să înţeleg că, având în vedere inclusiv starea în care se află această clădire, nu vă mai gândiţi să-i daţi vreo utilitate în viitor?
V.G.: Îi putem da o utilitate în viitor. Problema este că, prin aducerile acelea de paturi, nu mai putem aduce paturi în plus. Noi am reuşit să eficientizăm folosirea paturilor pe suprafaţa optimă aşa încât să nu existe spaţii moarte. Fiecare spaţiu e un consumator energetic, de substanţe, de dezinfectanţi şi aşa mai departe.
Reintroducerea paturilor trebuie aprobată de minister. Ministerul foarte greu aprobă introducerea de paturi pentru că noi suntem plătiţi şi după numărul de paturi şi după serviciile efectuate pe respectivul număr de paturi.
Deci ca să reintroducem o activitate, va trebui să introducem o activitate care nu necesită acordul ministerului, o activitate care se justifică din punct de vedere economic şi sanitar.
Rep.: Dacă e să revenim puţin la fonduri, cum spuneam, una din informaţiile apărute în zona opiniei publice era şi cea potrivit căreia spitalul turdean ar beneficia de circa 45 de miliarde de lei vechi. Dacă puteţi să ne daţi câteva detalii în sensul acesta, la ce sunt buni banii aceştia sau dacă există o anumită obligativitate de-a fi folosiţi într-un anume fel?
V.G.: Aceşti bani, toţi, erau calculaţi pentru reparaţiile capitale care implică modificări de circuite - după cum am explicat - implică schimbarea tuturor instalaţiilor de electricitate, de gaz medicinal, de apă şi canalizare, instalaţii care n-au mai fost schimbate din 1984.
În prima etapă am făcut modificările de circuite şi am schimbat reţelele de canalizare şi apă. Urmează să schimbăm instalaţia termică - care este destul de coaptă - şi instalaţia electrică, după care urmează zugrăvirea, igienizarea, aducerea la condiţii moderne. O parte din aceste saloane au fost făcute de predecesorii mei.
Această sumă, acum, pare mare, însă nu trebuie uitat că anul trecut noi n-am beneficiat de bani, deşi trebuia să beneficiem de o parte din aceşti bani.
Ca urmare, aceşti bani au venit şi închid proiectul aprobat pentru reparaţia capitală a corpului central în acest an. Deci în acest an trebuie să facem ce n-am făcut anul trecut.
Discuţia cu managerul spitalului turdean poate fi vizionată AICI.
BLOG COMMENTS POWERED BY DISQUS
