Strategie de dezvoltare pe 36 de ani pentru comuna Aiton | VIDEO

Comuna are deja o strategie de dezvoltare pe 36 de ani: din 2014 până în 2050. Şi despre această strategie am stat de vorbă cu primarul comunei, Nicolae Făgădar.

Reporter: Domnule Nicolae Făgădar, în pregătirea acestei discuţii aminteaţi despre o strategie de dezvoltare a comunei. Dacă puteţi să ne spuneţi câteva cuvinte despre ce este vorba, ce conţine această strategie, cum vdeţi dumneavoastră, în calitate de primar, dezvoltarea acestei comune în perioada la care se referă respectiva strategie...
Nicolae Făgădar: Da, în primăvara acestui an am finalizat strategia de dezvoltare a comunei, o lucrare foarte bine gândită şi pregătită de către un grup de profesori de la Universitatea Babeş-Bolyai în frunte cu domnul profesor decan Cocean Pompei.
S-a lucrat, pot să spun, zi de zi, din casă în casă, mai mult de o lună de zile au luat pulsul comunei, al locuitorilor, au studiat necesităţile, nevoile şi chiar, la un moment dat, mă întreba un consilier «Bine, dom' primar, e făcută strategia din 2014 până în 2050. Până atunci vrei să stai primar?». Nu, dar mi se pare normal ca lucrurile să aibă continuitate iar în această strategie sunt prevăzute nişte lucruri care ar putea duce la dezvoltarea comunei, la îmbunătăţirea populaţiei prin vârstă, calitate, creşterea numărului de tineri, sunt date nişte idei şi jaloane care ar putea duce la unele investiţii, crearea unor locuri de muncă, atragerea unor tineri...
Sigur, marea majoritate a acestora se bazează pe lucrul în agricultură, dezvoltarea fermelor mici, crearea unor pensiuni agroturistice şi chiar am câteva idei acolo pe care n-aş vrea să vi le dau. O să vă înmânez o lucrare ca să o studiaţi mai în amănunt, să vedeţi că nu vorbesc prostii şi sunt nişte lucruri foarte-foarte interesante în ea.
Rep.: Pentru că aţi dat câteva elemente din această strategie, aţi început să faceţi şi paşi pentru îndeplinirea acelei strategii, sau încă nu?
N.F.: Ba da, să ştiţi că am făcut. Primul pas, zic eu, a fost intrarea şi a comunei Aiton în GAL, al doilea este crearea acestui cartier pentru a atrage familiile tinere în comună şi pentru a creşte automat numărul de elevi, fiindcă ne îngrijorează şi numărul redus al elevilor, avem un număr de 42 de elevi clasele I-IV şi grădiniţă, iar 22 duşi în clasele V-VIII la Tureni la şcoală.
Avem şcoală cu potenţial, avem condiţii foarte bune şi cred eu că în următorii ani, dacă vom lucra pe această linie, de a atrage familii tinere, şi numărul copiilor va creşte şi vom avea o şcoală a noastră clasele I-VIII.
Rep.: Există anumite voci, anumite păreri, potrivit cărora unul dintre nejunsurile naţiunii române este că de multe ori gândeşte pe plan imediat, pe pasul următor, pe viitorul imediat, în timp ce alte naţiuni gândesc strategii de dezvoltare pe următorii 100 de ani sau ceva de genul.
Totuşi, în acest context, dumneavoastră veniţi şi propuneţi o strategie pe 36 de ani: din 2014 până în 2050. De ce pe o perioadă aşa de lungă, de ce până în 2050, de ce nu mai mult sau de ce nu mai puţin?
N.F.: Lucrurile bune, lucrurile de calitate, trebuie să aibă şi timp. Nu pot să m-apuc să fac ceva care să fac în perioada cât sunt eu primar şi după mine potopul. eu consider că orice lucru trebuie gândit de 10 ori şi dup-aceea pus în practică, iar dezvoltarea unei localităţi, a unui oraş, a unei zone, trebuie gândită foarte bine şi pe termen lung fiindcă nu poţi ca într-o perioadă scurtă să şi construieşti, să şi culegi roadele şi să şi închei lucrarea. Nu se poate.
Să dau un exemplu: ca să aduc tinerii în comună, în primul rând trebuie să le pun la dispoziţie teren, infrastructură şi o perioadă în care să aibă timp să-şi facă o construcţie, să se aşeze, să poată să-şi întemeieze o familie. Ori, o casă nu se poate face într-o lună de zile. Ca să termini o casă în condiţiile şi la bugetul care-l au familiile tinere din ziua de azi le trebuie 3-5 ani, consider eu, ca să poată să o aşeze bine, să se stabilească. Şi după ce au investit şi s-au stabilit, sunt convins că va rămâne. Ei, acel tânăr, dacîă i se oferă un teren cu o sumă modică, câştigul va veni mai târziu, pentru că după ce îşi termină de construit plăteşte impozite pe metrul patrat, pe metrul construit şi alte venituri.
Nu trebuie să ne gândim la venitul de moment, ci să ne gândim la venitul care revine comunei prin ceea ce lucrează ei aici, prin mentalitatea care o aduc tinerii noi şi prin stabilirea lor în comună.
Un fermier, dacă vrea să îşi construiască o fermă, nu poate s-o termine într-un an de zile fiindcă, vedeţi dumneavoastră, un proiect de accesare de fonduri europene durează un an până îl întocmeşti şi-l depui, după aceea mai durează un an până îţi vine aprobarea să ţi-l subvenţioneze şi aşa mai departe. Şli nu se pot face lucrurile aşa de repede cum se mai aude câteodată că nu vor primarii să acceseze fonduri europene, nu vor fermierii... Nu-i adevărat! sunt nişte lucruri care se mişcă foarte foarte greoi la noi şi în condiţiile astea nu poţi să gândeşti pentru o perioadă de doi sau patru ani - cât e mandatul unui primar.
Rep.: Păi cel puţin strategia asta de dezvoltare e pe 2014-2050. Dumneavoastră ajungeţi la finalul acestui mandat - nu discutăm acum dacă mai doriţi să candidaţi sau nu - în 2016. Deci, cu alte cuvinte, când dumneavoastră terminaţi acest mandat strategia este pornită. Şi, chiar dacă nu veţi mai fi primar, cumva obligaţi, prin această strategie, pe cei care urmează după dumneavoastră să urmărească această strategie? Adică ea vine ca o obligaţie pentru cei care vor veni după dumneavoastră?
N.F.: Nu aş considera-o o obligaţie.
Rep.: O obligaţie de bun simţ, cumva...
N.F.: Sigur, fiecare om vine cu ideile lui, dar lucrurile bune consider că ar trebui să fie obligatoriu să fie continuate. Nimeni nu este cel care a descoperit purul adevăr sau e unicul atotştiutor, dar lucrurile bine gândite, trebuie să ducă la dezvoltarea acestei localităţi. Şi nu poţi să abvandonezi un proiect, o construcţie de drumuri, o investiţie numai de dragul de a abandona că la un moemnt dat a fost iniţiată de persoana X şi eu nu mai vreau.
Deci există o hotărâre a unui consiliu local care nu-i hotărârea unui singur om. Nişte lucruri care sunt bune şi de viitor pentru comună consider că ar fi obligatoriu să continue.
Rep.: Ce se va întâmpla dacă elemente din această strategie nu vor mai fi urmate pe parcursul anilor aşa cum apar ele, aceste elemente, în această strategie? Dacă cineva, un alt primar va renunţa peste, ştiu eu, zece ani, peste 15 ani...?
N.F.: Dacă vine cu altceva mai bun, sunt de acord. Dar dacă nu are altceva mai bun, ar fi păcat fiindcă s-a investit, s-a pus speranţă în ceea ce putem să facem şi nu aş dori ca un lucru bine făcut să fie abandonat, aşa cum spuneam, numai de dragul că nu place ideea.
Dar e posibil să apară altceva mai bun şi se pot readapta, reformula ideile, nu sunt bătute-n cui «gata, asta trebuie urmat aşa!». De exemplu eu vin cu o idee în strategie, dar vine unul şi zice «da, e foarte bună, dar am putea s-o facem şi să-i mai adăugăm asta, asta şi asta». Şi, atunci, sigur, dacă este de bun simţ şi de interes pentru comunitate e normal să fie aplicată.
Rep.: Asta, cu atât mai mult cu cât suntem într-o continuare a secolului vitezei când lucrurile se schimbă de la o zi la alta şi evoluează...
N.F.: Da, da, asta aşa-i...

Şi aşa cum ne promisese, Nicolae Făgădar ne-a oferit un exemplar al lucrării şi vă putem spune că - pe lângă faptul că este realizată în condiţii grafice excelente - lucrarea este structurată pe două părţi şi are, în total, nouă capitole care se întind pe aproape 130 de pagini.
Ca să vă faceţi o idee, iată, mai jos, sumarul cuprinsului lucrării:

Partea I - Situaţia existentă
Cap. 1 - Potenţialul natural
Cap. 2 - Potenţialul demografic
Cap. 3 - Reţeaua de localităţi
Cap. 4 - Patrimoniul construit
Cap. 5 - Infrastructura tehnică a teritoriului
Cap. 6 - Activităţile economice
Cap. 7 - Aspectele socio-culturale
Cap. 8 - analiza diagnostic (SWOT)

Partea a II-a - Strategia de dezvoltare
Cap. 9 - Strategia de dezvoltare
9.1 Obiective strategice generale
9.2 Obiective strategice sectoriale
- 9.2.1 - Cadrul natural şi mediul
- 9.2.2 - Patrimoniul construit
- 9.2.3 - Structura socio-demografică
- 9.2.4 - Reţeaua de localităţi
- 9.2.5 - Infrastructura tehnică a teritoriului
- 9.2.6 - Activităţile economice
- 9.2.7 - Aspectele socio-culturale
9.3 Surse de finanţare
9.4 Etapizarea strategiei de dezvoltare locală
9.5 Logo-ul şi brand-ul comunei

Discuţia avută cu primarul Nicolae Făgădar pe acest subiect o găsiţi AICI.