Site-ul www.AgoraMedia.ro foloseşte fişiere de tip cookies pentru a opera și îmbunătăți utilizarea site-ului și funcționalitatea serviciilor oferite precum şi pentru a îmbunătăţi experienţa dvs. de navigare, ele putând include informații despre data și ora vizitei sau istoricul de navigare, în general fiind vorba de fişiere de la terţi (youtube.com, vimeo.com, trafic.ro, Google Analytics etc.). Pentru continuarea accesării site-ului www.AgoraMedia.ro, vă solicităm permisiunea de a agrea politica noastră de utilizare cookies.

 

Imagini ascunse. Reconsiderarea trecutului recent - IMAGINI DIN GALERII SECRETE - Religia clandestină în arhivele poliţiei secrete

Muzeul de Artă Cluj-Napoca, instituție publică de cultură care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, are plăcerea de a vă invita joi, 21 noiembrie 2019, ora 17:00, la vernisajul expoziției intitulate „Imagini din galerii secrete: religia clandestină în arhivele poliţiei secrete”.

Evenimentul va avea loc la sediul Muzeului de Artă Cluj-Napoca (Palatul Bánffy, P-ţa Unirii nr. 30), în prezenţa istoricului Constantin Buchet, preşedintele Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), a istoricului Silviu Moldovan, şeful Direcţiei Cercetare-Editare al CNSAS şi a curatorilor expoziţiei, cercetătorii Gabriela Nicolescu şi James Kapaló. Din partea instituţiei gazdă, vor participa istoricul Lucian Nastasă-Kovács, manager al Muzeului de Artă Cluj-Napoca şi Alexandra Sârbu, istoric de artă.

Expoziția prezintă acțiunile poliției secrete împotriva religiei, dintr-o perspectivă vizuală și culturală. Aducând laolaltă munca istoricilor, antropologilor, curatorilor și artiștilor, expoziția pune vizitatorul față în față cu un patrimoniu cultural dificil, constituit din imagini realizate sau adunate de poliția secretă din patru țări: România, Ungaria, Republica Moldova și Ucraina. Uneori violente sau indiscrete, alteori personale sau cu valoare documentară, materialele poliției secrete suportă varii interpretări și întrebuințări. Ce vedeți când priviți aceste fotografii în prezent? Există o viață pentru aceste imagini în afara arhivelor? Cine ar trebui să decidă cum sunt folosite aceste materiale? Pe scurt, expoziția invită la o reconsiderare a relației cu trecutul recent.

Curatori:
Gabriela Nicolescu şi James Kapaló

Echipa de cercetători:
Igor Caşu, Iuliana Cindrea, Ágnez Hesz, James Kapaló, Dumitru Lisnic, Kinga Povedák, Anca Şincan şi Tatiana Vagramenko

Colaborator din partea Muzeului de Artă Cluj-Napoca:
Alexandra Sârbu

Expoziția din Cluj-Napoca este realizată de către proiectul Creative Agency and Religious Minorities: “Hidden Galleries” in the Secret Police Archives in Central and Eastern Europe, în parteneriat cu Muzeul de Artă, Cluj-Napoca. Proiectul a beneficiat de finanțare din partea Consiliului European pentru Cercetare (ERC) în cadrul programului de cercetare și inovare al Uniunii Europene Orizont 2020 nr. 677355, precum și de finanțare suplimentară pentru cercetarea în Ucraina din partea Consiliului Irlandez pentru Cercetare (IRC) în cadrul bursei postdoctorale oferite de statul irlandez nr. GOIPD/2017/764, ambele găzduite de University College Cork din Irlanda. Mai multe detalii despre proiect: http://hiddengalleries.eu

Expoziția este parte a unei serii de expoziții în patru țări: România, Ungaria, Republica Moldova și Irlanda.

CONTEXT

Pe parcursul secolului al XX-lea, un număr de state din Europa Centrală și de Est au încercat eliminarea grupărilor și mișcărilor religioase considerate periculoase sau indezirabile. Dacă regimurile comuniste au adoptat această politică în scopul de a crea societăți atee, în care religia să nu mai aibă nicio influență, persecutarea minorităților religioase de către dictaturile de dreapta a avut ca scop predilect omogenizarea structurii statelor naționale, de cele mai multe ori, în jurul unei identități etnice și religioase majoritare. În pofida dorinței de eliminare, a apărut însă o consecință paradoxală: mărturii, fotografii, obiecte personale și de cult, precum și obiecte efemere care țin de viața religioasă au fost păstrate de înseși instituțiile statului însărcinate să le distrugă. Dat fiind rolul central jucat de poliția secretă în încercarea acestor state de a controla și reglementa viața religioasă, arhivele acestor instituții conțin o colecție bogată de imagini, texte și obiecte confiscate și folosite pentru incriminarea membrilor diverselor grupuri religioase. În paralel cu aceste materiale, poliția secretă a produs propriile reprezentări ale grupurilor religioase pe care avea ordin să le supravegheze și să le controleze. Această expoziție prezintă modurile în care statele totalitare au încercat să surprindă religia în imagini, grafice, texte și dosare pentru a-i putea controla și elimina pe cei considerați indezirabili. Intenția noastră a fost să lăsăm, pe cât posibil, fotografiile și imaginile găsite în arhive să spună această poveste.

Expoziția de față are la bază materiale din arhivele poliției secrete și alte arhive naționale din România, Ungaria, Ucraina și Republica Moldova. Cetățenii acestor țări au trăit cu toții experiența represiunii și supravegherii de către stat începând cu anii 1920 și până la sfârșitul comunismului. Sub dictaturile de dreapta și de stânga deopotrivă, noutatea sau alteritatea religioasă au fost asociate cu opoziția față de stat, iar în acest context religiile de masă sau majoritare au jucat la rândul lor un rol în represiunea împotriva comunităților religioase minoritare sau mai noi. Începând cu anii 1920, arestările, detenția în lagărele de muncă și deportările au devenit metode larg-răspândite de a gestiona cultele religioase interzise și liderii religioși problematici. În timpul comunismului, perioadele de represiune în masă, care au adus cu ele, printre altele, desființarea unui număr mare de mănăstiri și biserici, inclusiv ortodoxe, catolice și altele, deportări în masă în Gulag și lagăre de muncă forțată (începând cu anii 1920 și până în 1953) au fost completate de operațiuni sub acoperire. Începând cu sfârșitul anilor 1960, formele cele mai brutale de represiune violentă au lăsat loc unei epoci de supraveghere în masă menite să insufle teamă

Expoziția de față nu tratează represiunea în sine, ci modurile în care poliția secretă a descris, reprezentat vizual și sistematizat cultele pe care le urmărea. Integralitatea imaginilor și materialelor prezentate au fost confiscate, asamblate sau create de poliție sau poliția secretă și provin din diferite așa-numite operațiuni „anti-religioase”. Materialele au un caracter dublu: au fost folosite de poliția secretă drept probe incriminatorii împotriva comunităților religioase, dar în același timp reprezintă și memoria, patrimoniul cultural și mărturia spiritului creativ al acestor grupuri și indivizi.

Expunând aici aceste materiale, le-am eliberat temporar din arhivele în care s-au păstrat în ciuda intenției regimurilor de a elimina persoanele, credințele și culturile care le-au produs. Această expoziție nu reprezintă decât o fracțiune din materialul vast descoperit în arhivele poliției secrete și cele naționale.      

Pentru o analiză mai detaliată a acestor materiale, puteți consulta arhiva digitală Hidden Galleries la: (http://hiddengalleries.eu/digitalarchive/s/en/page/welcome)

PROIECŢIE FILME

Vineri 22 noiembrie, 18:00-20:00

Religia pusă la judecată? Filmul și religia sub comunism

Casa libertății religioase/Vallásszabadság háza, Bulevardul 21 Decembrie 1989. Nr. 14, Cluj-Napoca

Această proiecție de film prezintă diversele modalități în care religia a fost supusă judecății în era comunistă. Punem față în față un film ce surprinde propaganda anti-religioasă din Uniunea Sovietică în perioada lui Hrusciov cu un film maghiar care oferă o perspectivă etnografică asupra elementelor religioase pe care le ridiculizează. Proiecția va fi urmată de o discuție în care vor fi implicați curatorii și cercetătorii proiectului Hidden Galleries, împreună cu oaspetele special Dr. Graham Roberts, Leeds University Trinity, UK, autor al cărții “Forward Soviet!: History and Non-fiction film in the USSR” (Bloomsbury, 1999). Prezentare în limba română și maghiară în introducerea filmului urmată de discuții în engleză la final.

Film 1:  Sfârșitul păianjenului (Kiev 1959, director: Rafail Nakhmanovich – 18 min., rusă cu  subtitluri în engleză)
Film 2:  Fecioara Maria din Hasznos (Budapest 1966, director: Pásztory János – 32 min., rusă cu  subtitluri în engleză)

Sâmbătă 23 noiembrie, 16:00-18:00

Propagandă anti-religioasă? Film și religie în comunism

Sala Tonitza, Muzeul de Artă, Piața Unirii nr 30, Cluj-Napoca

Această proiecție de film pune față în față reprezentări diferite ale religiei în comunism. Un film sovietic din propaganda antireligioasă din perioada Hruschev este alăturat unui film românesc care contrastează imagini idilice din viața de zi cu zi a începutul anilor 1970 cu proiecții din trecut. În timp ce filmul sovietic acuză lideri și grupuri religioase de subminare a statului, filmul românesc folosește imagini din sfera religioasă și folclorică ca o reflecție a accentului pus pe valorile naționale în noua orânduire culturală a anilor 1970 în România. Proiecția va fi urmată de o discuție în care vor fi implicați curatorii și cercetătorii proiectului Hidden Galleries, împreună cu oaspetele special Dr. Graham Roberts, Leeds University Trinity, UK, autor al cărții “Forward Soviet!: History and Non-fiction film in the USSR” (Bloomsbury, 1999). Prezentare în limba română în introducerea filmului urmate de discuții în engleză la final.

Film 1: Apostolii fără mască (Moldova-film 1959 – 18 min., rusă cu subtitluri în engleză) 
Film 2: Letopiseţul lui Hrib (Slavomir Popovici, 1974 - 14 min., română cu subtitluri în engleză)