Pictorul și graficianul Sipos László (n. 1943, Cluj) a urmat cursurile Institutului de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj-Napoca, absolvind în 1970 secția de artă textilă. În perioada 1970–1990 a fost profesor de desen la Turda, iar între 1990–1992 a fost angajat ca grafician la redacția revistei clujene Helikon. Începând din 1992 este artist liber profesionist, trăiește și lucrează la Unirea (jud. Alba). De-a lungul carierei, a contribuit cu ilustrații la peste 70 de cărți și publicații, a fost scenograf pentru numeroase piese de teatru de păpuși și a publicat articole în domeniul artei plastice. Începând din 1969 participă la diferite expoziții de grup organizate la Cluj și în Ungaria. Prima expoziție personală a acestuia a fost deschisă tot în anul 1969, la Cluj. A organizat mai multe expoziții personale la Cluj (cea mai recentă în toamna anului 2019 la galeria Ars Sacra), Târgu-Mureș (1971), București (1972, 2007, 2010), Oradea (1976), orașul Makó din Ungaria (1996, 2001, 2011), Rusia (2013), Budapesta (2014), Sfântu Gheorghe (2020). Din 1995 este membru în consiliul director al Breslei Barabás Miklós, iar din 2011 membru al Academiei Maghiare de Artă. I s-a conferit premiul de pictură al Breslei Barabás Miklós (1997) și Premiul Szolnay Sándor (2004), a fost distins cu Ordinul de Merit al Republicii Ungare (2011).
În arta sa, Sipos îmbină influențele unor stiluri artistice variate (de la pop-art prin constructivism și neoexpresionism până la suprarealism), creându-și astfel un limbaj pictural specific și imediat recognoscibil, impregnat de filozofia existențialistă. Pictura sa gravitează în jurul unor teme principale, precum responsabilitatea artistului și a savanților (vezi seria Magul / Einstein sau portretele unor creatori excepționali: poetul Ady Endre, compozitorul Bartók Béla, scriitorul Tamási Áron), figura (idealizată) și rolurile femeii, lumea de circ (seria Clovn). Multe dintre lucrările sale sunt inspirate de balade și de arta populară (Meșterul Manole, Madona Ceangău), iar motivele sale recurente (pește, ciocan, clește, cuie, cupă) sunt simboluri ancestrale ale religiei catolice. De-a lungul carierei, se întoarce frecvent la unele „personaje” simbolice (mag/vrăjitor, cocoș, cal, Copacul Vieții), creând serii de tablouri pe aceste teme.
Această expoziție oferă o selecție restrânsă din opera de viață a maestrului Sipos, punând accent pe cele mai importante teme și pe capodoperele sale. În același timp, sunt expuse și câteva opere timpurii ale artistului. Principalele unități tematice ale expoziției sunt: capodopere de artă religioasă și populară, lucrări legate de muzică și picturi-omagii ale marilor figuri ale culturii maghiare universale și din Transilvania.
Curatorii expoziției: Szebeni Zsuzsanna (Institutul Cultural Maghiar din Sfântu Gheorghe) și Bordás Beáta (Muzeul de Artă Cluj-Napoca)
