Ziua internaţională a femeilor din mediul rural este celebrată anual în data de 15 octombrie, în scopul de a conştientiza faptul că femeile de la sate contribuie la bunăstarea familiilor lor, dar şi la dezvoltarea economiei rurale. În realitatea românească, consider că femeile din mediul rural pot fi considerate aproape eroine, atât în comparaţie cu cele din zona urbană, cât şi cu cele din ţările europene.
Particularităţile şi tradiţiile familiilor de la ţară arată că româncele, în general, şi cele din sate şi comune, în special, au două locuri de muncă constante şi zilnice, unul la serviciu, iar celălalt acasă. Specificul muncii femeilor diferă foarte mult de cel al bărbaţilor, iar la ţară femeile muncesc de la vârste fragede în propriile gospodării, cot la cot cu părinţii, şi apoi cu soţii în activităţile agricole. Mai subliniez că, în general, femeile sunt singurele care se ocupă de creşterea şi educaţia copiilor şi a nepoţilor, de curăţenie, mâncare şi îngrijirea bătrânilor. În plus, condiţiile în care femeile din zona rurală muncesc acasă sunt încă foarte departe de cele din oraşe, să nu mai vorbim de ţările europene! În lipsa apei curente şi canalizării, situaţie în care sunt, din păcate, majoritatea satelor româneşti, foarte multe doamne şi domnişoare de la ţară încă spală rufele cu mâna şi cară apa cu găleata din curte sau din mijlocul localităţilor!
Nici în ceea ce priveşte respectarea principiilor egalităţii de şanse, a gradului de sărăcie, a siguranţei sociale, a şomajului şi a violenţei domestice, româncele din zonele rurale nu se pot bucura de vreun avantaj, fiind vorba despre capitole vitale din viaţa de zi cu zi, unde reprezentantele sexului frumos sunt victime şi supuse diferitelor genuri de discriminare. Nu în ultimul rând, accesul pe piaţa muncii este extrem de anevoios româncelor de la ţară, mai ales după o anumită vârstă, fapt ce le pune într-o situaţie de inferioritate atât în faţa familiei, cât şi a societăţii conservatoare din lumea satului.
Deşi satul românesc s-a transformat fundamental după 1990, rolul şi atribuţiile doamnelor şi domnişoarelor de la sate nu s-au schimbat prea mult, într-o lume de cele mai multe ori înmărmurită în trecut! Prejudecăţile au rămas, din nefericire, aceleaşi, iar conceputul de egalitate este departe de situaţia din mediul urban. În aceste condiţii, Organizaţia de Femei a PSD a impus în Programul de Guvernare anumite măsuri pentru sprijinirea şi promovarea, atât pe piaţa muncii, cât şi în viaţa cotidiană, a femeilor din comunităţile rurale. Cele mai importante vizează sprijinirea tinerelor mame, protejarea sănătăţii femeilor, asigurarea de locuri de muncă, dezvoltarea de mici afaceri, securitatea financiară pentru pensionare, preţuri mai mici la produsele pentru nou-născuţi, sprijinirea copiilor din mediul rural cu părinţi plecaţi în străinătate, şi, nu în ultimul rând, pedepsirea exemplară a agresorilor în cazurile de violenţă în familie, având în vedere cvasi-provenienţa feminină a victimelor.
Sunt convinsă că femeile din mediul rural merită mult mai mult, atât din partea statului, cât şi a noastră, a tuturor celor implicaţi în instituţii decizionale pentru viaţa oamenilor. Le mulţumesc reprezentantelor sexului frumos din satele şi comunele limitrofe municipiului Turda şi din judeţul Cluj, şi sunt sigură că, cu paşi mărunţi dar siguri, vom reuşi să reducem decalajele existente în prezent dintre traiul româncelor de la ţară şi a celor din mediul urban!
Deputat PSD Cluj, CRISTINA BURCIU 17 octombrie 2017
BLOG COMMENTS POWERED BY DISQUS
