Securitatea energetică rămâne prioritară pentru România şi în acest an, președintele Klaus Iohannis reiterând că țara noastră va continua să adopte măsurile necesare pentru a ne asigura că facturile finale achitate de români vor fi suportabile. În aceste condiții, Guvernul condus de liberalul Nicolae Ciucă va lua cele mai potrivite decizii, astfel încât noile tehnologii de producere a energiei, cu costuri reduse, să se reflecte în cheltuielile populației.
În paralel, statele din regiunea Mării Negre și-au exprimat acordul în ceea ce privește consolidarea interconectivității în domeniul energiei, demers ce va avea efecte benefice imediate, atât în plan regional, cât şi în plan european.
Cel mai elocvent exemplu în acest sens este semnarea recentă, în prezenţa Preşedintei Comisiei Europene, a Acordului cvadripartit dintre România, Azerbaidjan, Georgia şi Ungaria. Documentul reprezintă o etapă vitală în ceea ce înseamnă definitivarea proiectului cablului submarin de transport de energie electrică din surse regenerabile prin Marea Neagră, fapt ce va contribui la diversificarea resurselor de energie la care vor avea acces statele riverane.
Pe de altă parte, vorbim despre un proiect european care poate fi dat ca exemplu concludent în ceea ce privește contribuția acestor țări la rezilienţa comună, în fața provocărilor crizei energetice mondiale. Această reziliență nu poate fi tradusă doar prin asigurarea securității energetice, de care avem imperioasă nevoie, ci se materializează și prin crearea unei economii solide a României, capabilă să facă față cu succes oricăror șocuri potențiale.
În același context, România își mai propune creșterea exponențială a gradului investiţiilor prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, dar şi prin fondurile europene clasice, esenţiale în prezent creşterii economice. Este lăudabil că doar anul trecut economia românească a beneficiat de suma de peste 11 miliarde de euro din fondurile europene, ceea ce reprezintă o performanță notabilă.
Nu în ultimul rând, țara noastră va găzdui în acest an, pentru a doua oară, Summitul Inițiativei celor Trei Mări, o platformă politică care se dorește a fi o sursă generatoare de investiţii şi interconectare strategică pe axa Nord-Sud şi de conectivitate între cele 12 state membre, aflate între mările Adriatică, Baltică și Neagră (Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Slovenia). Inițiativa celor Trei Mări are ca obiectiv creșterea convergenței și a coeziunii, în paralel cu reducerea decalajului de dezvoltare economică între diferite zone și state membre ale Uniunii Europene, prin creșterea interconectivității în regiune, în domeniile energiei, transporturilor și celui digital.
Sunt convinsă că România îşi va realiza în acest an obiectivele fixate în ceea ce privește politica externă, cu accent pe creşterea rolului şi a influenţei în Uniunea Europeană, respectiv în NATO, precum şi aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii.
Deputat PNL Cluj,
CRISTINA BURCIU
