Unul dintre obiectivele prevăzute în Programul de guvernare 2021—2024 vizează realizarea unor acțiuni prioritare pentru asigurarea cadrului de politici publice privind reducerea riscului seismic al clădirilor existente. Este un obiectiv major, cuprins în Strategia Națională de Reducere a Riscului Seismic, care se adresează tuturor tipurilor de clădiri vulnerabile (clădiri publice și private, clădiri rezidențiale și nerezidențiale), în cadrul planului de acțiuni cu obiective specifice pe termen scurt, mediu și lung (2030, 2040 și 2050).
Totodată, în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România și-a asumat, în cadrul Componentei 5 – Valul Renovării, reforma R2 – „Cadru strategic, legislativ și procedural pentru sprijinirea rezilienței seismice a fondului construit”. Această reformă include măsuri care vizează complexe de completare a cadrului strategic privind renovarea clădirilor, respectiv elaborarea și adoptarea Strategiei naționale de reducere a riscului seismic și pregătirea cadrului de implementare, inclusiv pentru măsuri integrate de renovare, pentru o abordare integrată a intervențiilor asupra fondului construit.
România este considerată ca fiind una dintre țările cu cea mai activă seismicitate din Europa și între primele zece țări din lume în ceea ce privește expunerea la cutremur după suprafața construită, conform statisticilor la nivel european și internațional (Atlas of the Human Planet 2017 - Global Exposure to Natural Hazards).
De asemenea, țara noastră deține un fond construit îmbătrânit, care necesită lucrări de renovare energetică și consolidare seismică, cu accent pe intervenții care să asigure atât creșterea performanței energetice, cât și stabilitatea structurală și funcțională.
Este evident că avem nevoie de o nouă abordare integrată în acest domeniu, care să asigure tranziția către un parc imobiliar verde și rezilient, ce conservă valorile culturale, dar și să conducă la obiectivele de reducere a consumului de energie.
Aprobarea, iar ulterior aplicarea strategiei menționate va avea un impact pozitiv la nivel macroeconomic, în condițiile în care non-acțiunea privind prevenirea/gestionarea riscului seismic la nivelul fondului construit, public și privat, poate avea un impact economic de mari proporții.
Realizarea obiectivelor stabilite în cadrul Strategiei Naționale de Reducere a Riscului Seismic necesită mobilizarea finanțării publice și private, inclusiv din fonduri europene sau alte surse externe, care vor avea un efect pozitiv asupra mediului de afaceri, contribuind la intensificarea activității economice, prin creșterea ofertei locurilor de muncă și îmbunătățirea accesului la centre de afaceri bine deservite.
În concluzie, sunt încrezătoare că prioritizarea și eficientizarea investițiilor stabilite prin SNRRS în renovarea și consolidarea fondului construit vor asigura indiscutabil atingerea nivelurilor de ambiție, stabilite la nivel național, în ceea ce privește adaptarea la schimbările climatice, prin corelarea măsurilor de reducere a riscului seismic cu cele de creștere a eficienței energetice în clădiri.
Deputat PNL Cluj,
Cristina Burciu
