Reprezentanţi locali şi judeţeni ai USL au fost prezenţi vineri, 2 noiembrie la Câmpia Turzii pentru a discuta despre cei care vor în Parlament şi despre intenţiile acestora odată ajunşi acolo.
Ca lucrurile să fie clare în ceea ce priveşte oamenii propuşi, preşedintele PSD Cluj, Remus Lăpuşan preciza că mulţi dintre cei care vor, în zonă, câte un post de senator sunt politicieni care şi în momentul de faţă sunt parlamentari şi, deci ştiu ce înseamnă munca în parlament, exemplele date în acest sens de Remus Lăpuşan fiind Mircia Giurgiu, Şerban Rădulescu, Alexandru Cordoş şi Marius Nicoară, cel din urmă chiar fiind prezent la câmpia turzii alături de Ilarie Ivan, candidat pentru un post de deputat.
Deşi Horea Uioreanu, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, spunea că întâlnirea de la Câmpia Turzii nu este o prezentare efectivă de candidaţi, fiecare din cei doi candidaţi prezenţi a avut câte o alocuţiune.
Ilarie Ivan, cu experienţă managerială în agricultură, observa că 70% din produsele pe care le consumă românii sunt din import, lucru care, spunea candidatul USL, se doreşte schimbat în 3 ani, iar în 4-5 ani România chiar să înceapă să exporte. Strâns legat de acest aspect care priveşte încurajarea producţiei la nivelul României, Ilarie Ivan spunea că de fiecare dată când prezenta idei similare acestea erau interpretate nu doar ca naţionalism, cât mai degrabă ca un curent anti Europa. Pe aceeaşi idee, candidatului USL chiar i s-a adresat o întrebare din sală cu referiri la resursele naturale ale ţării care riscă să nu mai fie ale românilor, Ilarie Ivan precizând că inclusiv în acest sens, al resurselor, trebuie să se facă ceva, dând chiar exemplul altor state care se îngrijesc de resursele pe care le au.
Marius Nicoară, candidat pentru un post de senator, s-a referit la problema locurilor de muncă din zona pecare intenţionează să o reprezinte în Parlamentul României, cu referire mai mult la problema de la Mechel. Pe lângă propunerea ca la viitoarele lucrări de la autostradă să se folosească fier de la Câmpia Turzii, nu adus din Turcia, una dintre soluţiile temporare prezentate de Marius Nicoară a fost acordarea de despăgubiri disponibilizaţilor, despăgubiri în valoare de 15.000 de euro pentru fiecare disponibilizat. Întrebat dacă nu cumva acordarea de astfel de despăgubiri ar încuraja nemunca, Marius Nicoară a amintit că şi în cazul Nokia a existat o măsură similară, că, totuşi, banii nu ţin o veşnicie şi că despăgubirea are, mai degrabă, valoare morală.
Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu, nu s-a ferit să amintească de faptul că în perioada guvernării locale a PD-L s-au pierdut, în zonă, 25.000 de locuri de muncă şi că o viitoare guvernare USL intenţionează "să deschidă 15.000 de locuri de muncă". Poate şi de aceea Horea Uioreanu a făcut referire la momentul în care o delegaţie s-a deplasat în China - delegaţie din care a făcut parte şi primarul Radu Hanga - tocmai pentru a lua contact cu reprezentanţi ai unei mari puteri economice la nivel mondial şi a încerca să aducă investitori la Câmpia Turzii.
