Liberalii turdeni au considerat oportun ca, la rândul lor, să marcheze într-o manieră proprie împlinirea, în acest an, a 140 de ani de existenţă a Partidului Naţional Liberal.
Dacă alte filiale au preferat, spre exemplu, punctarea evenimentului invitând liberali mai mult sau mai puţin marcanţi - chiar mai mult sau mai puţin liberali! - ai momentului, filiala turdeană a PNL a găsit de cuviinţă să invite - chiar profesorul Călin Felezeu, ca preşedinte al PNL Turda, menţiona - "două personalităţi remarcabile a vieţii ştiinţifice şi culturale".
Călin Felezeu
"Suntem aici pentru omagierea a 140 de ani de liberalism în condiţiile în care PNL nu este numai cel mai vechi partid din România, dar este şi cel care a cucerit independenţa României, dar şi cel care a făurit România Mare", spunea profesorul Călin Felezeu imediat după ce începutul evenimentului aniversar desfăşurat pe 2 iunie în sala mare a Primăriei Turda a fost marcat cu Imnul Naţional al României.
Primul dintre invitaţii liberalilor turdeni - aşezat la prezidiu alături de cei doi copreşedinţi ai filialei: Călin Felezeu şi Tudor Ştefănie - era profesor universitar Toader Nicoară, despre care Călin Felzeu spunea că este "unul dintre cei mai importanţi istorici români ai momentului, de formaţie modernist, fost decan, în două runde, al Facultăţii de Istorie şi Filosofie a Universităţii "Babeş-Bolyai" şi prorector al aceleiaşi universităţi dar şi directorul şcolii doctorale de la Facultatea de Istorie şi Filosofie", acelaşi Toader Nicoară care este şi "titularul cursului de istorie modernă a României partea a doua şi are preocupări oarecum apropiate de preocupările mele în sensul în care este unul dintre cei mai reputaţi specialişti în istoria mentalităţilor", mai adăuga profesorul Călin Felezeu.
Nu că acest aspect ar fi cântărit neapărat în decizia de a-l invita pe profesorul Toader Nicoară, dar de invitat Călin Felezeu mărturisea că îl leagă şi altceva: "când dânsul era în anul IV eu eram boboc şi eu am preluat - chiar acum 34 de ani, pe vremea aceasta - preşedinţia cercului de istorie medie a Facultăţii de Istorie din Cluj; eu i-am urmat dânsului".
Pornind de la faptul că Turda are o tradiţie liberală foarte puternică fie şi numai prin prisma faptului că "am avut un primar pentru o bună perioadă de timp, în perioada interbelică" preşedintele PNL Turda l-a invitat pe profesorul Toader Nicoară "să ne introducă în spiritul vremii, de ce s-a ajuns la liberalism şi ce înseamnă liberalismul pentru istoria României şi pentru devenirea acestei naţiuni".
Toader Nicoară
Aşa se face că preţ de aproximativ 30-35 de minute (dacă nu chiar mai mult), profesorul universitar Toader Nicoară a citit din nişte însemnări despre contextul care a dus la apariţia liberalismului, dar şi despre cum a devenit liberalismul în timp şi influenţa pe care acest tip de gândire şi acţiune a avut-o asupra devenirii a ceea ce astăzi este România.
Din prezentarea mult prea amplă şi, pe alocuri, anostă pentru parte dintre cei prezenţi (liberali mai vechi şi mai noi) o să redăm, doar ca exemplificare, câteva fragmente:
"În Ţara Românească, în Moldova, dar şi în Transilvania, ideile liberale au fost cele care i-au făcut pe oameni să combată, pe baricade, şi să-şi verse sângele pentru ele".
"În Transilvania ideile liberale au urmărit, chiar de la început, păstrarea şi conservarea naţionalităţii româneşti, o naţionalitate ameninţată cu asimilarea de către regimul austriac şi apoi de regimul austro-ungar de mai târziu şi de aceea liberalismul transilvan are o factură puţin mai specială".
"Rezoluţiile hotărârilor celor două adunări de la Bucureşti şi Iaşi reprezintă nici mai mult nici mai puţin primul proiect de ţară coerent propus şi mai ales realizat de clasa politică românească".
"În ultimii ani de domnie Alexandru Ioan Cuza a dus o politică pe care azi am putea s-o numim un populism combinat cu autoritarism, care putea să compromită ideea unui stat democratic şi liberal".
"Principele străin odată instalat, a preferat să guverneze cu ajutorul grupărilor moderat-liberale şi moderat-conservatoare, considerând că liberalii radicali, prin ideile lor mai hotărâte, pot să pună în dificultate fragila construcţie politico-constituţională".
"La 4 iunie 1875, «Alegătorul liber», un ziar de factură liberală, publică programul acestei formaţiuni politice, iar o zi mai târziu, ziarul «Românul» condus de C.A. Rosetti, inserează lista cu numele celor 25 de membri care constituiau comitetul coordonator al Partidului Naţional Liberal".
"Astfel apărea pe scena politică românească primul şi cel mai consistent partid şi ca formă de organizare, şi ca organizaţie, şi ca răspândire în întreaga ţară. Prima victorie repurtată de noua formaţiune duce chiar la formarea unui guvern liberal".
Cel de-al doilea invitat al liberalilor turdeni a fost dr. Ion Novăcescu, "o prezenţă cunoscută în mass-media clujeană şi naţională dar şi în orizontul vieţii culturale clujene, un reputat istoric la îngemănarea epocii moderne cu epoca contemporană", aşa cum îl descria, pe scurt, profesorul Călin Felezeu.
La întâlnirea de la Turda, Ion Novăcescu a fost prezent mai degrabă cu două dintre cărţile sale - "Ion I.C. Brătianu - Concepţie şi management politic" şi "Linşajul mediatic în politica românească - Adevărul vs Ion I.C. Brătianu" - cărţi pe care profesorul Călin Felezeu le recomanda a fi achiziţionate.
Înainte de a-l invita să ia cuvântul, profesorul Călin Felezeu spunea despre Ion Novăcescu atât că "în spaţiul fostei fabrici de bere de la Cluj organizează serate culturale sub titulatura «Berăria culturală», care funcţionează deja de doi ani de zile", dar mai ales că în chiar aceste zile "este în pregătirea unui nou eveniment care nu ar trebui ratat pentru că are un invitat cu totul şi cu totul remarcabil care, într-o oarecare măsură, este legat de Turda pentru că şi-a început activitatea artistică la Turda: reputatul actor Marcel Iureş".
Ion Novecescu
"Mă bucur că sunt aici alături de dumneavoastră. E o onoare pentru mine să fiu în această sală unde s-a făcut istorie şi unde a poposit şi unul dintre conducătorii Partidului Naţional Liberal despre care domnul profesor Teodor Nicoară a vorbit venind dinspre Deva, într-o zi de iunie a anului 1891" îşi începea Ion Novăcescu discursul de la Turda, de menţionat fiind aici că deja primarul Turzii nu mai era prezent, în pauza dintre intervenţiile celor doi invitaţi Tudor Ştefănie părăsind întâlnirea.
Mult mai scurt în durata discursului decât antevorbitorul său, Ion Novăcescu a avut o intervenţie cu incomparabil mai multe elemente de beletristică, asta probabil pentru că se referea inclusiv la elemente care se regăseau în cele două cărţi amintite.
Chiar mai mult decât atât, autorul Ion Novăcescu s-a referit şi la legăturile dintre Turda Partidul Naţional liberal, dar şi la aspecte - nu neapărat ştiute de publicul larg - din viaţa liderilor liberali ai vremii, cum ar fi condiţiile puse de premierul Brătianu copiilor lui care au plecat la studii în străinătate pe bani luaţi împrumut.
Finalul evenimentului de la Turda i-a aparţinut tot doctorului Novăcescu, acesta fiind preocupat de semnarea de autografe pentru cei care au achiziţionat una sau mai multe din lucrările sale.
