Spre finalul şedinţei Consiliului local Câmpia Turzii de joi, 19 aprilie, consilierii şi cetăţenii prezenţi în sala în care se ţinea şedinţa au avut parte de un moment care, de către unii, ar putea fi considerat deosebit, iar de către alţii ar putea fi considerat „Ce-i, bă, ce nu-i bine?”.
Îmbrăcat într-un costum cam verzui şi cam rotunjor, „Başca Mihail mă numesc” s-a apropiat de mesele sălii de şedinţe pentru a vorbi. Pornit în jgheabul normalităţii, discursul se referea la cât de bine a fost până mai ieri... De ce „mai ieri”? Păi „mai ieri” doar că s-au răsucit apele-n PD-L-ul de la Câmpia Turzii. Aha, deci de PD-L era vorba.
Deci, pe când credeam că cetăţeanul laudă administraţia locală, el s-a apucat să laude PD-L-ul. Chiar dacă i s-a dat dreptul la cuvânt, io nu zic că a fost plantat – cum ar spune cineva – dar se revărsau din el laudele precum magma din vulcan pentru că – nu-i aşa? – şi la Mihail funcţionează selecţia naturală a discursului, şi la el s-a ales PD-L-ul la suprafaţa apei şi putea să-l identifice şi să vorbească numai de el. Şi încă ce frumos vorbea!
De parcă ziceai că partidu-i e şi tată şi mamă, Mihail Başca se minuna de cât de bine a fost! Cât de bine colaborau! Cât de frumoasă era atmosfera în partid! Cât de multe lucruri au făcut ei! Cât de frumos a fost să fie toţi, împreună, la un loc! Şi – Doamne! – cum de s-a întâmplat nenorocirea care a rupt iţele! Cum s-a putut ca acum, pe final, să se disocieze ei între ei şi unii de alţii? Cum, Doamne, s-a putut ca viceprimarul să fie dat afară când aşa de bine era până – cum spuneam – mai ieri? Mai că îţi dădeau lacrimile dacă râsul ostentativ ar fi fost permis de sobrietatea momentului!
Când consilierii locali nu mai suportau căldura lavei ce se prelingea în aerul administrativ al sălii şi s-au prins că, datorită lunecuşului politic, discursul lui Başca a căzut pe spate şi şi-a spart capul, au găsit necesar că este momentul să intervină şi să îl oprească pe invitat de la a se minuna cu şi despre partidul cu oameni destoinici. Primul a fost preşedintele de şedinţă, Alexandru Tulai, care i-a atras vorbitorului atenţia că nu e nici locul nici momentul pentru politică, atitudine susţinută şi de pesedistul Marius Bordea care a precizat că în Consiliul local nu se face politică – deşi consilierii sunt angajaţi politic – ci se discută probleme administrative, pentru cetăţeni, şi că anumite proiecte de hotărâre se susţin sau nu, indiferent de culoarea politică, în funcţie de cât de benefice sunt pentru societate. S-a înţeles?
Bine! Atunci, cam atât! Sau, cum s-ar spune, „şi cu asta, Başca!”.
