Site-ul www.AgoraMedia.ro foloseşte fişiere de tip cookies pentru a opera și îmbunătăți utilizarea site-ului și funcționalitatea serviciilor oferite precum şi pentru a îmbunătăţi experienţa dvs. de navigare, ele putând include informații despre data și ora vizitei sau istoricul de navigare, în general fiind vorba de fişiere de la terţi (youtube.com, vimeo.com, trafic.ro, Google Analytics etc.). Pentru continuarea accesării site-ului www.AgoraMedia.ro, vă solicităm permisiunea de a agrea politica noastră de utilizare cookies.

27
Thu, Jan
146 New Articles

Lasati copiii sa arate la mine | AUDIO

Cu gura plină
Tools
Typography
Într-un demers relativ logic în discursul său despre modul în care copiii ar putea fi educaţi nu doar în şcoală ci şi prin excursii în diverse locuri importante, de exemplu, din punct de vedre istoric, Rosemarie Leoveanu ne-a uimit din nou.
Persoană care despre sine ştie că ar fi „om de litere” – asta nu include, pare-se a fi şi om de cuvinte – Rosemarie Leoveanu spunea, cu convingere, următoarele: „A fost vreodată vreun profesor de istorie care să fi luat copiii de mână şi să-i ducă să-i arate că...”.
Să-i arate că ce?
Doamna Leoveanu, dativul... ce-aţi făcut cu el? Cum ar veni, „cui să le arate?”, păi „lor”, „le” etc... Deci cum e?
Chiar dacă ştim că ceea ce a vrut Rosemarie Leoveanu să spună ar fi fost „să-i ducă să le arate că...”, parcă nu putem să nu ne întrebăm „Ce-ar fi fost dacă...?”. Adică oare ce putea să urmeze după „arate”?
Spre exemplu cum ar fi „să-i ducă şi să-i arate împăratului”, sau „să-i ducă şi să-i arate animalelor de la zoo”? Adică ce, copiii sunt mascote de arătat la musafiri?

{mp3}2012/07/leoveanuCopii{/mp3}
BLOG COMMENTS POWERED BY DISQUS