Site-ul www.AgoraMedia.ro foloseşte fişiere de tip cookies pentru a opera și îmbunătăți utilizarea site-ului și funcționalitatea serviciilor oferite precum şi pentru a îmbunătăţi experienţa dvs. de navigare, ele putând include informații despre data și ora vizitei sau istoricul de navigare, în general fiind vorba de fişiere de la terţi (youtube.com, vimeo.com, trafic.ro, Google Analytics etc.). Pentru continuarea accesării site-ului www.AgoraMedia.ro, vă solicităm permisiunea de a agrea politica noastră de utilizare cookies.

21
Fri, Jan
142 New Articles

Deseurile de vegetatie de pe strada Constructorilor, intre nemultumirea cetatenilor si explicatiile SC Prival Ecologic Servis

Social
Tools
Typography

În special perioada de toamnă este una care dă bătăi de cap celor care se ocupă de curăţenie, fie că e vorba de cetăţenii care fac curăţenie, fie că e vorba de cei care se ocupă cu salubrizarea oraşului.

Un exemplu cât se poate de recent este cel al frunzelor care aşteptau de multe zile bune să vină cineva să le ridice de lângă pubelele poziţionate de SC Pival Ecologic Servis în punctul de colecatre a deşeurilor.

Se ştie că nu demult a fost aprobată majorarea tarifului pentru serviciile de salubritate la nivelul municipiului Turda, fapt despre care noi am scris.

Pornind de la un fapt concret - frunzele care zac zile întregi, poate chiar săptămâni, lângă pubele - problema poate fi privită din cel puţin două perspective: una a beneficiarilor serviciului de salubritate şi una a operatorului de servicii de salubritate.

Dacă identificarea beneficiarului ar putea fi mai problematică decât credeţi, ne vom limita la a menţiona că un cetăţean care locuieşte într-un bloc de locuinţe înconjurat de spaţiu verde ar putea avea strict o atitudine de gen: "Pe mine Primăria mă obligă să fac curăţenie - să mătur frunzele, să tund gardul viu, să tai crengile uscate de la copaci etc. - şi mă ameninţă că dacă nu fac, mă amendează. Fac curăţenie, pun la pubelă, sau acolo, unde se poate, da' nu vine nimeni să ridice deşeurile respective şi stau acolo şi câte două săptămâni. Păi ce facem?...".

În încercarea de a găsi un răspuns la întrebarea cât se poate de concretă - "Ce facem?" - am luat legătura cu Sanda Mihail, director economic în cadrul SC Prival Ecologic Servis, operatorul de salubritate de pe raza municipiului Turda.

Sanda Mihail nu a negat sub nicio formă situaţia existentă, însă ne-a pus în faţa unei alte probleme, una care comportă aspecte pe care, cel mai probabil, nu toată lumea le cunoaşte.

În primul rând, deşeul colectat în mod curent de la asociaţiile de locatari - cel pentru care s-a solicitat majorarea de tarife - este strict deşeu menajer, aşa cum e acesta definit de specialişti.

Frunzele, crengile tăiate ale copacilor sau alte tipuri de deşeuri vegetale rezultate, de exemplu, în urma tunderii unui gard viu sunt asimilate deşeurilor vegetale.

Ar mai fi şi o altă categorie mare, cea a deşeurilor rezultate în urma construcţiilor.

Tarifele pentru ridicarea şi colectarea deşeurilor vegetale sunt separate de tarifele pentru deşeurile menajere şi sunt mai mici, raportat la metrul cub de deşeu, decât cele pentru deşeul menajer.

Cine trebuie să achite colectarea deşeului vegetal la asociaţiile de locatari? La această întrebare nici măcar interlocutoarea noastră nu avea un răspuns.

Teoretic, cheltuiala cu colectarea şi transportarea unui deşeu este suportată de către cine produce acel deşeu. Aici ar putea fi vorba de asociaţiile de locatari care fac curăţenie în spaţiul verde (sau mătură frunzele căzute toamna, de exemplu).

Asociaţiile de locatari nu consideră că cetăţenii trebuie să suporte costurile cu colectarea deşeurilor vegetale, întrucât aceste deşeuri provin de pe nişte spaţii care nu sunt proprietatea privată a asociaţiilor sau a locatarilor ci respeactivele spaţii aparţin domeniului public al municipiului, ceea ce înseamnă că administraţia locală ar trebui să suporte aceste costuri.

Menţionând că "nu vă închipuiţi câte tone de deşeu vegetal se acumulează per sezon", Sanda Mihail preciza: "Am mer la Primărie şi le-am spus «Plătiţi-mi voi!». Primăria a zis că sunt ei proprietari, dar nu ei folosesc spaţiul verde dintre blocuri, ci asociaţiile de locatari".

Într-o astfel de situaţie în care nici unii nici alţii nu doresc să plătească ridicarea deşeurilor vegetale, SC Prival se regăseşte în situaţia în care ridică aceste deşeuri - pentru că nu le poate lăsa acolo o veşnicie - şi le transportă pur şi simplu gratuit însă, aşa cum spunea şi Sanda Mihail, "le ridicăm când putem, că în sezon e plină Turda numai de astfel de deşeuri".

Precizând că "toamna se adună munţi de crengi şi frunze", Sanda Mihail a mai spus: "Zona Constructorilor este una cu vegetaţie multă. Gardul viu e tuns, în sezon, săptămânal de la toate blocurile. Am fost şi eu cu băieţii să văd că se curăţă şi după ce am terminat partea care este la vedere pe Constructorilor, am intrat în adâncime, cum ar fi spre Aviatorilor. Apoi am vrut să facem fotografii înainte/după să nu zică lumea că nu le ridicăm. Şi când am revenit unde curăţasem, era gard viu la loc, proaspăt tăiat, ca şi cum nu am fi trecut să curăţăm pe acolo", directorul economic de la SC Prival Servis referindu-se inclusiv la zona din proximitatea unităţii de pompieri - tot Constructorilor - unde "este o problemă" şi unde "am fost inclusiv cu poliţia acolo" mai ales că "Este când aduc şi din afară deşeuri de materiale de construcţii. Ceea ce e deşeu menajer, ce este definit ce este deşeu menajer şi ce e asimilat deşeului menajer noi colectăm. Nu poţi să bagi WC-ul demontat din casă, uşile demontate din casă sau crenguile tăiate de la copaci la deşeui menajer".

De asemenea, în vederea găsirii unor soluţii la astfel de probleme - şi aici ne referim, din nou, cu precădere la deşeul vegetal - Sanda Mihail mai spunea: "Am vorbit cu preşedinţii de asociaţie să facă comandă. Au de gând să grebleze sau să taie joia? Atunci ne cheamă miercurea, aducem un container mare, încarcă, ne sună, cubăm, spunem cât este tariful pe mc (oricum, sub cel pentru deşeu menajer), îl încarcăm şi îl ducem şi nu rămâne în permanenţă pe jos. Trebuie să facem un calendar al curăţeniei, pentru că nu putem face simultan în toată Turda. Şi ne trebuie şi un loc unde să le depozităm", asta, totuşi, cu precizarea că "zona Constructorilor e o zonă care se păstrează curată pentru că şi cetăţenii sunt mai altfel acolo".

Depozitarea deşeurilor vegetale în zona stadionului din Turda ar avea şi o explicaţie: "depozitarea deşeurilor vegetale a fost interzisă încă din 2011 în Pata Rât pe motiv că se autoincendiază rampa din cauza gazelor emise. Am fost îndrumaţi să le ducem la Gherla. Vă întreb: dumneavoastră, ca cetăţean, cum vi se pare să încărcăm frunzele să le ducem la Gherla? Asta ca să nu mai zic că nu putem duce la rampă la o distanţă de 400 de km (n.r.: la Odorhei) frunze la 75 de euro tona de depozitare".

Cât despre varianta compostării acestui tip de deşeu vegetal, Sanda Mihail spunea că permanent a fost inutilă investiţia în astfel de utilaje costisitoare de compostare pentru că permanent se spunea că demarează Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor. "Avea rost să investeşti acum când ţi se spunea că la anul porneşte SMID-ul şi atunci investiţia ta va fi inutilă pentru că acest sistem presupunea altceva?" se mai întreba Sanda Mihail pentru care concluzia era una cât se poate de clară: neimplementarea nici până în ziua de azi a sistemului mult promis şi mult mediatizat îşi are efectele sale.

Revenim şi cu o ultimă întrebare: "A cui e datoria să plătească ridicarea şi colectarea deşeurilor vegetale produse în urma curăţeniei din spaţiile verzi dintre blocuri: a locatarilor sau a Primăriei?".

BLOG COMMENTS POWERED BY DISQUS