Manifestările dedicate Zilei Naţionale a României la Câmpia Turzii au debutat la orele 13.00 cu deplasarea participanţilor dinspre primăria Câmpia turzii spre parcul Ionel Floaşiu, unde se afla Monumentul Ostaşilor Români.
După un serviciu religios, atât Radu Hanga, primarul Câmpiei Turzii, cât şi cmdr. Ionel Pilat, şef de Stat Major Baza 71 Aeriană "General Emanoil Ionescu" au avut câte un discurs în care vorbeau atât despre importanţa datei de 1 decembrie, cât şi despre contextul istoric al săvârşirii Marii Uniri de la 1918.
"1 dec 1918 este ziua în care s-a vestit lumii, prin Hotărârea Adunării Naţionale de la Alba Iulia unirea tuturor românilor sub sceptrul regelui întregitor Ferdinand I", spunea Radu Hanga apreciind că sunt unii care nu au văzut cu ochi buni întregirea României şi care "înfăţişează unirea aceasta în aşa fel încât să trezească în sufletul celor slabi de înger îndoială, spunând că ea nu ar putea să fie trainică", primarul considerând că, pe lângă că reprezintă rezultatul unei pregătiri istorice de sute de ani, "Unirea naţional-politică de la 1918 nu se cuvine să fie înfăţişată nici măcar în parte ca un dar coborât asupra neamului românesc din încrederea şi simpatia lumii civilizate nici ca o alcătuire întâmplătoare răsărită din greşelile duşmanilor de veacuri".
Ca argumentare a celor spuse, primarul Câmpiei Turzii a oferit şi un citat din istoricul Florin Constantin: "Marea unire de la 1918 a fost şi rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei româneşti. Măreţia ei stă în fapul că desăvârşirea unităţii naţionale nu este opera niciunui om politic, a niciunui guvern, a niciunui partid, este fapta istorică a întregii naţiuni române într-un elan ţâşnit cu putere din străfundurile conştiinţei unităţii neamului, un elan controlat de fruntaşii politici pentru a-l călăuzi cu inteligenţă politică remarcabilă spre ţelul dorit".
În plus, Radu Hanga adăuga că "Marea Unire nu a fost rezultatul participării României la război. Nici partizanii Antantei şi nici cei ai Puterilor Centrale nu au avut în vedere prăbuşirea imperiului ţarist precum şi destrămarea monarhiei austro-ungare. Raţionamentul lor s-a înscris formulei tradiţionale a raportului de putere între state: victoria Antantei ne va da Bucovina, Transilvania şi Banatul, victoria Puterilor Centrale ne va da Basarabia. O biruinţă o excludea pe cealaltă, astfel că nimeni nu vedea cum ar fi cu putinţă ca toate aceste provincii să intre aproape simultan în frontierele vechiului regat".
Continuând în a preciza că "nu o victorie militară a stat la temelia României Mari ci actul de voinţă al naţiunii române", primarul Câmpiei Turzii a citat şi ceea ce istoricul Nicolae Iorga scria, la acea vreme, în gazeta Neamul Românesc: "Să fiţi voioşi aceia care în strigăte de comandă străină, sub steag străin, muriţi. Undeva un alt steag se ridcă în măsura în care voi vă cheltuiţi vitejia, vă daţi sângele vostru. El se ridică tot mai înalt, tot mai larg, săltat în sus şi răsfirat de fiecare silinţă deznădăjduită a puterii voastre. Şi să ştiţi că urmaşii voştri - sub acest steag pe care în neştiinţă, cu durere şi întuneric voi l-aţi înălţat, desfăşurat şi sfinţit - vor fi toţi împreună".
La rândul său, comandorul Ionel Pilat, referindu-se la anul 1918 ca la "anul triumfului idealului naţional anul încununării victorioase a lungului şir de lupte şi sacrificii umane şi materiale pentru făurirea statului naţional unitar", spunea că "Memnorabilele momente de la 1918 au făcut ca jertfa ostaşilor români în Primul Război Mondial să nu fi fost zadarnică", completând şi că "ceea ce la 1600 fusese doar o clipă de vis, la 1 decembrie 1918 devenea cea mai miraculoasă realizare a acestui popor", unirea fiind "o firească împlinire, e o necesitate istorică impusă de evoluţia statului naţional şi necesitatea desăvârşirii sale şi nu ca urmare a efortului militar al României".
Iar dacă "la 1 decembrie 1918, în inima Transilvaniei, la Alba Iulia, votul Marii Adunări Naţionale pentru unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România, aclamat de o impresionantă adunare populară, încununa celelalte acte de unire de la Chişinău şi Cernăuţi prin care Basarabia şi Bucovina reveneau la hotarele României", 1 Decembrie 1918 mai reprezintă şi "triumful voinţei tuturor românilor de-a fi uniţi între graniţele aceleiaşi ţări, este dovada celui mai curat patriotism, model de democraţie şi deschidere către Europa, către lume".
De asemenea, Ionel Pilat a mai precizat că, de fapt, "conferinţa de pace de la Paris din 1919-1920 nu a creat ea un stat român întregit. Acesta fusese deja înfăptuit prin actele de unire de la Chişinău, Cernăuţi şi Alba Iulia încă din anul 1918", comandorul adăugând: "Cei 97 de ani care au urmat gloriosului moment de la Alba Iulia au fost marcaţi de transformări profunde, de frământări şi căutări, de jertfe pe altarul independenţei, intgrităţii democraţiei şi al apărării drepturilor omului".
De asemenea, din poziţia funcţiei din care îşi rostea discursul, comandorul Ionel Pilat nu a avut cum să nu se refere şi la rolul armatei în ansamblul său, la modul în care aceasta se raportează la eveniment: "În aceste clipe de sărbătoare dăm glas profundelor sentimente de mândrie patriotică, cinstim cu pioşenie şi demnitate jertfa înaintaşilor şi contemporanilor noştri, dăm măsură respectului faţă de concetăţeni şi faţă de valorile şi simbolurile naţionale pentru a arăta tuturor că suntem mereu gata să ne facem datoria oriunde şi oricând ni se va cere".
Momentul discursurilor a fost urmat, la Câmpia turzii de ceremonia depunerii de coroane de flori, ceremonie la care au fost reprezentate diverse instituţii şi societăţi din municipiu, precum şi Parlamentul României prin deputatul Ioan Moldovan sau senatorul Marius Nicoară.
