Peste 100 de persoane – studenţi şi cadre didactice de la Facultatea Arhitectură şi Urbanism din Cluj-Napoca – au lucrat la 20 de proiecte pentru un posibil centru cultural pe strada Mihai Eminescu din Turda.
Echipele de studenţi care au realizat şi expus proiectele lor la galeria de artă din Turda pe data de 3 mai sunt: Denisa Tătar şi Eduard Chirilă, Kallo Frida şi Andrei Codin, Ioana Tomoioagă şi Ciprian Colda, Kövendi Agnes şi Daniel Vass, Iulia Damian şi Răzvan Poting, Oana Bulgaru şi Ligia Vlasa, Andreea David şi Cosmin Morărescu, Claudia Chifor şi Radu Tonca, Alexandra Damian şi Adela Gavrilă, Cosmin Câmpan şi Bogdan Gavriliu, Bogdan Eszter şi Deak-Szala Rebeka, Molnár Attila şi Száva Nándor, Cristina Filip şi Cristina Matei, Floriana Alb şi Florin Stan, Anca Crişan şi Iulia Ghibu, Cătălin Iliescu şi Vintilă Teodor, Carolina Vasiliev şi Ioan Radu Brişcan, Tudor Neagu şi Andrei Ujică, Iolanda David şi Lavinia Grădişteanu şi Andreea Kadar şi Dan Ursu. Expoziţia a fost organizată de către unul din studenţii participanţi, turdeanul Radu Tonca, acesta fiind ajutat în acest sens şi de către Claudia Chifor, Bogdan Gavriliu, Eduard Chirilă şi Iulia Ghibu.
Profesor doctor arhitect Mircea Moldovan, îndrumătorul echipei care a lucrat la proiectele expuse la Turda, a dorit să mulţumească atât celor care au muncit la realizarea proiectelor, dar şi federaţiei comunităţilor evreieşti din România.
„Lucia Apostol e la originea acestui proiect, dânsa ne-a dat un îndrumar, ce se poate face, cum se poate adapta o sinagogă, chiar şi desacralizată”, spunea Mircea Moldovan, adăugând: „e o problemă de mare actualitate, pentru că, deşi pare o idee eretică să valorifici un patrimoniu arhitectural prin construcţie nouă, criza actuală pune această problemă şi în faţa federaţiei comunităţilor evreieşti şi în faţa noastră ca profesionişti”.
Lucia Apostol, în calitate de cadru didactic şi arhitect, aprecia proiectele ca având mare valoare. De asemenea, Lucia Apostol a atins şi un aspect ce poate părea relativ sensibil: „obiectul acestui proiect este un obiect de studiu care are valoare şi din punct de vedere pedagogic şi din punct de vedere profesional, dar mai ales din punct de vedere moral, pentru că încurajează toleranţa, înţelegerea şi fraternitatea dintre mai multe etnii, dorinţa de-al înţelege pe celălalt, dorinţa de-a reintegra”, Lucia Apostol adăugând că, la momentul de faţă, sinagogile nu sunt folosite şi din cauza lipsei de enoriaşi.
Dacă Lucia Apostol considera că sinagogile trebuie refuncţionalizate „în aşa fel încât să încurajăm respectul faţă de tradiţia şi faţă de ceea ce reprezintă sinagoga în cultura în care s-au născut şi în tradiţia care le-a generat”, Robert Schwartz – prezent la galeria din Turda în calitate de preşedinte al comunităţilor evreieşti din judeţul Cluj – mărturisea că „în spatele studiului este, practic, salvarea sinagogii din Turda, care este una dintre cele mai frumoase sinagogi”, proiectul mare având în centru cel puţin două obiective: „să fie şi în folosul nostru, că salvăm sinagoga, şi în folosul turdenilor, că o să aibă un centru bun, frumos”.
Deschisă în perioada 3-15 mai, expoziţia cu proiectele clujenilor a fost deschisă la Turda, spunea Radu Tonca, tocmai pentru că în centru este sinagoga din Turda. De asemenea, ar exista posibilitatea ca aceleaşi proiecte să fie expuse şi la Cluj-Napoca. BLOG COMMENTS POWERED BY DISQUS
