Mă numesc Mugur Prahoveanu, am 33 de ani și sunt administrator și asociat al firmei Kalimur All In din Câmpia Turzii, cu sediul pe strada Liviu Rebreanu, nr. 13, unde avem cafeneaua.
Sunt absolvent al Liceului Industrial din Câmpia Turzii, am absolvit Facultatea de Horticultură din Cluj-Napoca, iar din 2002 am făcut parte din proiectul făcut de Primăria Câmpia Turzii și Primăria Putten (Olanda). Am fost unul dintre membrii grupului de specialiști în spații verzi. Am activat cinci ani de zile în acest grup, iar din 2007 am ”prins” un contract în Belgia și am lucrat acolo într-un depozit logistic până în 2009.
Dorința de a avea propria afacere m-a impins să fac această cafenea. Este foarte greu după ce lucrezi dincolo pe anumiți bani, e greu să vii în țară să te poți motiva să funcționezi în România actuală. În 2009, după ce am venit din Belgia mi-am găsit un serviciu dar ceva lipsea, am discutat cu soția și am stabilit că trebuie să facem ceva. Am avut noroc cu locația barului pentru că în acel spațiu era de mult un bar, dar care era într-o stare avansată de degradare și ne-am apucat de muncă. Am pornit cu gândul la câteva riscuri pe care le vom avea, dar am încercat pentru că nu te poți mulțumi cu puțin. Am pornit cu ideea să ajungem undeva sus în acest domeniu, deci am avut ținte mari.
Nu m-am gândit să intru pe domeniul meu de horticultură pentru că este foarte greu. Chiar dacă am fost și în Olanda la Putten, pot spune că nici aici, nici acolo, în acest domeniu nu se investește. Puteam doar să lucrez pentru persoane private. La Câmpia Turzii de spațiile verzi se ocupă cei de la Domeniul Public, e foarte greu pentru o firmă privată să pătrundă pe piață, nu mă refer neapărat la Câmpia Turzii pentru că și în alte orașe situația e la fel. Pentru că nu am un ajutor în acest domeniu e greu pentru mine să încep.
Experiența din Olanda a fost una dintre cele mai bune din viața mea, în 2002, când aveam 21 de ani, am intrat în contact cu o lume total diferită de ce este aici, este ceva ce te motivează. Am stat aproape cinci ani de zile acolo.
Fiind antreprenor, acum, în România, este un risc, spun eu, pleci la un drum care crezi că e bătătorit dar te lovești de probleme pe care nu le-ai luat în calcul, dar riscul l-am asumat și consider că nu am greșit, dar până a ajunge la trei ani de funcționare a fost o perioadă grea. Ești o fimă mică care întră pe piață și la început nu știi cum să te strecori, ca să te faci văzut. Te poți lega de tot felul de ajutoare de a te promova dar drumul nu e ușor. E un drum în care investești, dar câștigul nu vine a doua zi. Trebuie să te asiguri că ceea ce investești în afacere, câștigul vine după un timp.
Barul meu are aproximativ 100 de metri pătrați în interior, mai avem o terasă de 60 de metri pătrați, avem patru angajați dintre care două persoane sunt eu și cu soția. Am pornit de la o cafenea și am ajuns un fel de bar sportiv acum, pentru că într-o asemenea afacere trebuie mereu să evoluezi și să ai idei noi ca să rămâi pe piață. Dacă nu ești flexibil, nu ai cum să reușești. Orice locație nouă deschisă crează curiozitate pentru lume, dar la fel de repede se poate plictisi, deci trebuie să vii mereu cu ceva nou. Filosofia după care conduc afacerea este bunul simț și corectitudinea. Corectitudine față de furnizori și bun simț față de clienți.
La început a fost doar o cafenea, vroiam să ne câștigăm cât mai mulți clienți, iar în serile de week-end am organizat tot felul de activități, de la karaoke până la serate muzicale pe gustul tuturor clienților. În momentul de față suntem singura locație din Câmpia Turzii care are un terminal propriu de pariuri sportive. Asta înseamnă că cine vine să vadă un meci și stă la o bere poate pune un pariu pe echipa favorită, este o chestie în plus care am observat că e pe placul clienților. Avem și jocuri de noroc în cadrul barului, acestea, spun eu, trebuie luate ca jocuri distractive, nu se fac bani din asta. Ideea de a aduce jocuri de noroc în bar nu e aceea de a câștiga prin atragerea de clienți, ci pentru că jocul implică o anumită categorie de oameni. Copii până la 18 ani au o cuziozitate de a câștiga peste noapte, noi în România trebuie să învățăm cum e în afară, jocurile de noroc de la noi din bar trebuie să fie de distracție. Altfel e cu pariul pe un meci, dacă pui cinci lei și ai norocul ca echipa să câștige, ai luat un premiu care îți asigură banii să plătești consumația pe care ai facut-o, asta e ideea, nu aceea de a te îmbogăți.
Cred că am fost primul bar din Câmpia Turzii care am riscat să facem karaoke, și până la urmă a fost o reușită. Au fost seri foarte plăcute la karaoke, mulți și-au făcut curaj și au cântat. Pe lângă unicitate, serviciile pe care le oferim sunt făcute cu drag. Încercăm să facem o anumită clientelă care să vină mereu și cu drag la noi. Terminalul de pariuri sportive de la noi nu e o agenție, e un aparat conectat la internet cu rezultatele de la meciuri live și rezultate finale. Avem două televizoare pentru meciuri, avem bere la halbă și semințe pentru microbiști. Cea mai mare provocare a fost de a rămâne pe piață, în activitatea de trei ani mereu am venit cu ceva nou. În momentul în care rămâi pe aceeași linie nu ai cum să reziști, trebuie să schimbi regulile jocului mereu. Noi am deschis, în 2009, când încă nu era criză economică și pot spune că se văd diferențele acum, după criză, oamenii au venit mai puțini.
Referitor la investiție am știut de la început că ne-o vom recupera în timp, dar asta nu ne oprește să nu progresăm. Vrem să mai preluăm un bar din Câmpia Turzii, undeva în luna martie a anului viitor. Eu am participat anul acesta ca și comerciant la Zilele municipiului Câmpia Turzii, am avut două spații de 150 de metri pătrați.
Sfatul meu pentru cei care vor să pornească o afacere:, pot să le spun că orice idee viabilă are un tânăr pentru o afacere de succes, poate să riște, multe din regulile de bază le știe, necunoscutul există dar, dacă nu riști și te mulțumești cu puțin atunci cu puțin o să rămână. Dacă crede în ideea pe care o are și are și capacitatea să o facă, poate s-o facă, pentru că altfel îi va părea rău mai târziu. Ideea e să trecem peste visul de a face bani peste noapte, trebuie să ai răbdare, banii trebuie să-i faci prin muncă și răbdare.
Greutățiile pe care le-am întâmpinat în afacere, primele au fost legate de acte și de birocrația de la noi. Dacă faci o fimă și vrei să angajezi și oameni e destul de greu pentru că nu te ajută nimeni, cu absolut nimic, nici o scutire de impozit dacă nu ai bani. Se pot da mici ajutoare pentru cei care încep, pentru că plecarea la un asemenea drum pe mulți îi sperie.
Ca ajutor de la stat, când am deschis afacerea, aș fi vrut să fie o scutire de impozit, dar e o nebunie acolo și nu te poți aștepta la nimic din partea loc. Când te gândești la o afacere, te gândești automat la bani, trebuie să ai un fond de plecare, dar cu ce te poate ajuta statul? Dacă ai un proiect viabil trebuie să fie o comisie care să-l analizeze și dacă firma e în interesul unei comunități, trebuie ajutată firma să crească, mai ales că firma crează locuri de muncă.
Referitor la orașul unde am afacerea pot spune că municipiul Câmpia Turzii are o imagine foarte frumoasă ca și oraș, cel puțin în centru arată foarte bine dar și în cartiere este curat, orașul e aproape impoecabil și întreținerea lui e constantă. Fântânile arteziene din oraș arată foarte bine mai ales că sunt și spații verzi pe lângă ele. Ca absolvent de horticultură, pot spune că Parcul Mare din municipiu are un potențial extraordinar, prima dată trebuie făcută o mică investiție de scos la liman. Când am lucrat în proiectul din Olanda, am lucrat trei luni în Câmpia Turzii și, cu ajutorul firmei din Olanda și a oamenilor care au luat parte la proiect, am lucrat trei luni de zile la întreținerea parcului, fiind plătiți de firma olandeză. Am reușit, spun eu, să facem o bucățică din ce se poate face acolo, am făcut niște alei, am plantat copaci, am curățat copacii murdari dar, nemaifiind fonduri, a rămas așa. S-au făcut câteva îmbunătățiri ulterior dar în afara platoului din parc altceva nu cred ca s-a făcut. Ca și potențial, parcul e extraordinar, dacă s-ar găsi o firmă și un mic suport din partea primăriei, să preia strict parcul, acesta ar funcționa, este o idee personală, automat ar putea deveni o afacere. Parcul captează în perioada de vară tot tineretul din Câmpia Turzii. Nu toată lumea are bani, lumea vrea în natură și acolo s-ar putea crea câteva spații comerciale extraordinare, bineînteles cei care au aceste spații să se ocupe și de întreținerea parcului pentru că nimic nu se face pe gratis în ziua de azi. Pe lângă parcul central care captează tot tineretul pe perioada verii, pe perioada de iarnă, există posibilitatea unui pationoar. Și câteva terenuri de sport cu terasele aferente ar putea funcționa în parc. O aducere la normal a parcului în sensul de a se lumina parcul, pentru că acum sunt zone în care îți bagi degetele în ochi, curățarea lui în primul rând, pentru că poate deveni un focar de infecție, ideei sunt și se poate face un proiect.
