Cea mai recentă apariţie de carte semnată Ioan Bembea - o colecţie de nuvele şi povestiri - a fost prezentată publicului cititor joi, 18 ianuarie, la câteva zile după ce autorul a împlinit frumoasa vârstă de 83 de ani, momentul dorind sămarcheze şi data de 15 ianuarie, Ziua Culturii Naţionale.
Sala mare a Primăriei Turda a fost plină la evenimentul organizat de asociaţia “Rei Culturae Fautores”, cea sub oblăduirea căreia îşi desfăşoară activitatea şi cenaclul “Pagini literare turdene”.
O scurtă prezentare a autorului a fost făcută de către preşedintele RCF, Dan zăhan, acesta menţionând despre Ioan Bembea:
- este membru acrtiv al RCF încă de la înfiinţare, din 1996
- profesor de limba română şi director de şcoală dar şi preşedinte al Societăţii de Ştiinţe Filologice, subfiliala Turda
- primar al municipiului Turda în perioada 1992-1996
- autor de cărţi cu conţinut istoric dar şi de creaţie literară
- agenţia Rompres l-a inclus, pentru anii 1993 şi 1994 între personalităţile României contemporane pentru activitatea de primar şi pentru extinderea municipiului cu cartierul Primăverii
- RCF i-a acordat în 2015 o diplomă de excekenţă
- cetăţean de onoare al comunei Bucium
Despre cartea lui Ioan Bembea au fost prezenţi să vorbească profesor Dorina Arion, scriitorul Mircea Ioan Casimcea, prof. dr. Olga Morar, actriţa Mihaela Deceanu, autorul de carte Virgil Deceanu, profesor Mioara Groza, profesor Stanca Minea, Nicolae Ţandrău sau prof. univ. dr. Călin Felezeu.
Apărut la editura “Casa cărţii de ştiinţă”, în seria proză, volumul are coperţi semnate de Roxana Burducea şi Gheorghe Roşa şi beneficiază de aprecieri critice semnate de Ileana Vulpescu (scriitor decorat cu Ordinul României în grad de cavaler), Cristina Oancea (realizator TVR), Stanca Minea (profesor), Nicolae Dan (profesor), Aurel Podaru (scriitor) şi Dorina Arion (profesor).
“Impresia mea este că scriitorul Ioan Bembea ne-a invitat să facem o călătorie în timp, să ne ducem până în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, la sfârşitul lui, în inima Munţilor Apuseni, unde te întâmpină mirosul de brad sau de narcise”, observa Dorina Arion într-o primă incursiune în paginile volumului prezentat, acesta fiind doar începutul discuţiilor despre carte.
La rândul său, scriitorul Mircea Ioan Casimcea a făcut referiri la autor şi la cea mai recentă carte a acestuia. Astfel, Mircea Ioan Casimcea remarca ce poate descoperi cititorul: puternice trăiri sufleteşti ale unor personaje, trăiri dramatice ori desfătătoare, portrete fizice elocvente, plăcute descrieri de natură montană sau folosirea ponderată a diminutivelor şi regionalismenlor.
“M-a copleşit o emoţie teribilă atunci când am citit carte, poate şi pentru că şi eu sunt legată de valea Arieşului şi Ţara de Piatră prin părinţii şi bunicii mei”, mărturisea profesor Olga Morar, cea care s-a referit mai mult la dimensiunea valorii memorialistice a cărţii lui Ioan Bembea, dar nu numai.
“Memorialistica se îmbogăţeşte cu încă o apariţie - «Poveste fără sfârşit» - care se constituie, totodată şi într-o invitaţie la cunoaşterea unor locuri şi oameni. Autorul ne oferă cu generozitate un bogat material, dovadă a păstrării statorniciei şi bunului gust, frumosului şi adevărului” spunea Olga Morar adăugând că talentul prin care Ioan Bembea narează întâmplări “îl pasează în rândul memorialiştilor săcându-ne să trăim şi să simţim trecutul ce a fost, poate, pe alocuri, dureros dar rămâne glorios în mintea şi sufletul tuturor“.
Dacă actriţa Mihaela Deceanu a preferat să îşi aducă aminte de dascălul Ioan Bembea - cel care “era de o sensibilitate excesivă, de o cultură impresionantă dar şi de o decenţă care pe noi, copiii, ne uimea şi, totodată, ne obliga la respect” - autorul de carte Virgil Deceanu a preferat să vorbească mai mult din perspectiva (aproape) consăteanului autorului: “«Povestea fără sfârşit» a lui Ioan Bembea nu este altceva decât un jurnal de suflet al unui moţ care trăieşte cu austeritate. Şi eu am fost cu vitele pe câmp. Ştiu foarte bine zona şi de aceea am fost extrem de impresionat de felul în care, cu o deosebită căldură, simplitate şi cu o economie verbală reuşeşte să descrie o stare care îţi aduce de multe ori lacrimile în colţul ochilor”.
Despre cartea lui Ioan Bembea a vorbit şi profesoara Mioara Groza: “cartea conturează, în cele 14 povestiri, imaginea unei lumi arhaice, situată geografic în inima Munţilor Apuseni, şi afectiv în sufletul naratorului. (...) O splendidă rememorare a unui univers magic, cu umbre şi lumini, din care naratorul scoate la lumină locuri, oameni şi întâmplări care i-au marcat existenţa. (...) Familia şi şcoala sunt elementele centrale ale evocării. (...) Vocea naratorului, uneori gravă, alteori caldă ca a unui copil, ne deschide o poartă spre o lume care impresionează prin dramatismul existenţei marcate de cele două războaie mondiale”.
Dacă despre familia autorului spunea: “familia Bembea e o familie extraordinară, e un adevărat model pentru fiecare dintre noi“, cu referire la autor Mioara Groza folosea termeni precum onestitate şi generozitate, atribute ale unui om care a transmis copiilor săi valorile primite de la părinţi.
În calitate de semnatar al câtorva rânduri ce pot foarte bine ţine loc - aşa cum spunea şi dorina Arion - de prefaţă a cărţii, profesor Stanca Minea aprecia că poveştile istorisite de autorul Ioan Bembea sunt, de fapt, universale. “Timpul e acelaşi, poveştie sunt aceleaşi, doar spaţiul diferă” spunea Stanca Minea adăugând: “Poveştuile dumnealui sunt poveştile cu care vă puteţi educa nepoţeii, copilaşii, pentru că nu sunt ale domnului Bembea, sunt ale noastre, ale tuturor”.
Consătean al autorului şi însoţit de câţiva prieteni, Nicolae Ţandrău - reprezentant al asociaţiei “Baia Domnilor” a venit la eveniment taman din inima Munţilor Apuseni inclusiv pentru a se mândri cu cămaşa sa de buciuman.
Vorbitorul chiar a ţinut să îl contreze pe Dan Zăhan spunând că Ioan Bembea nu e autor turdean ci e autor buciuman.
Aprecierile buciumanilor faţă de Ioan Bembea a fost exprimată de către Nicolae Ţandrău în versuri, autorul Ioan Bembea fiind chiar gratulat şi numit “fala buciumană”.
Despre importanţa datei de 15 ianuarie ca Ziua Culturii Naţionale a fost invitat să spună câteva cuvinte profesorul universitar doctor Călin Felezeu.
“Cred că singura şansă, singura portiţă de ieşire singura supapă, singura noastră salvare este cultura. Cultura nu se poate susţine decât printr-o educaţie solidă şi aţi văzut aici exerciţiul pe care dascălii mai vechi sau mai noi l-au făcut împreună cu noi omagiind opera unui om şi cartea pe care acesta ne-o pune al dispoziţie astăzi” spunea Călin Felezeu menţionând: “Avem nevoie de cultură română pentru că această cultură este cartea noastră de identitate. (...) Academicianul Eugen Simion a reuşit marea performanţă de a continua opera de-o viaţă a lui Perpesicius şi de-a aduce pentru cultura română aproape în integralitatea sa opera extraordinară a lui Mihai Eminescu. Mihai Eminescu este, înainte de orice, făuritorul limbii moderne române literare. Dacă noi astăzi ne adresăm într-o limbă română literară, i-o datorăm lui Eminescu”.
Evenimentul lansării de carte semnată de Ioan Bembea a fost completat de două momente artistice care au încununat seara: un recital al unui grup aparţinând de corul Simbol al Catedralei Ortodoxe din Turda - interpretele aducând ecourile liricii eminesciene asupra tuturor celor prezenţi - şi un recital al cantautorului turdean Adrian Sărmăşan care a impresionat cu melodiile interpretate, cea care a fost cel mai bine primită fiind piesa ce adresa tuturor invitaţia de a se bucura de ţara moţilor.
