Cei mai buni turdeni

Raportat la titlu şi dacă aţi trecut dincolo de el, probabil că v-aţi aştepta să găsiţi în aceste rânduri referiri la oameni de cultură, medici, ziarişti, poliţişti, artişti, profesori, poate politicieni... Da, am putea vorbi despre persoane din astfel de domenii de activitate, fiindcă avem fără îndoială oameni valoroşi în toate acestea.

Există însă o categorie cel puţin la fel de importantă şi care e rareori pomenită, în afara câtorva zile din an.

Elevii, despre ei vă vom vorbi. Mai exact, despre cei mai buni dintre elevii turdeni, aşa că un titlu mai potrivit, nici că se putea. Poate vă surprinde un astfel de subiect şi n-ar trebui, fiindcă aceşti adolescenţi despre care vă vom relata într-o serie de materiale, reprezintă un element fundamental al comunităţii şi ei sunt cei ce aduc un suflu nou cetăţii.  Despre valoarea lor nu vom zice noi mai mult decât o arată rezultatele lor. Şi arată foarte bine.

În acest context, este de apreciat gestul Primăriei Turda de a-i premia pe cei doi elevi (Oana Venţel şi Ionuţ Bratu de la Şcoala Gimnazială „Avram Iancu” Turda) care au obţinut media 10.00 la Evaluare Naţională 2016.

Numărul elevilor meritorii turdeni din actuala generaţie de absolvenţi este însemnat. Atat cât a permis timpul, i-am cunoscut pe o parte dintre ei, cu o parte am discutat şi îi vom aminti pe majoritatea. Fie că vorbim despre Adela Ţigănilă, Ionuţ Bratu, Bianca Buzan, Bogdan Silvăşan, Oana Venţel, Oana Rus, Dan Arion, Maria Cocan, Pethö Róbert sau despre Beatrice Zeic-Crişan, elementul comun este tocmai ceea ce de multe ori se ignoră, într-un fel sau altul: performanţa. Desigur, cele câteva exemple enumerate sunt doar pentru a vă ajuta să vă creaţi o imagine despre generaţia lor. Îi vom aminti pe cei mai mulţi în materialele următoare, în care veţi descoperi nişte tineri fascinanţi, aşa cum am făcut-o şi noi în urma discuţiilor purtate cu unii dintre ei, dialoguri pe care vi le vom prezenta peste câteva zile.

Din păcate şcolile îi promovează prea puţin, iar unele şcoli nu o fac niciodată deşi ei ar merita pe deplin. 

Pe de alta parte, discuţiile purtate cu unii dintre aceşti elevi – pe care le veţi putea vedea în curând, aici în Agora Media –  au scos la iveală elemente la care adulţii, cu alte cuvinte cei care decid într-o formă sau alta, daca s-ar raporta ar schimba multe. În bine, evident. Aceşti tineri privesc lucrurile dintr-un alt unghi, din alte puncte de vedere şi tocmai de aceea ar trebui ascultaţi mai des. Spre exemplu, dacă există printre profesori oameni care consideră şcoala doar locul de muncă – şi asta ni s-a părut extrem de interesant – elevi nu văd în şcoala doar o cladire, doar un loc cu nişte săli şi reguli. Ei o privesc altfel, din mai multe perspective: este locul în care au legat prietenii, în care s-au amuzat, în care au visat... Şi tocmai de aceea aceşti adolescenţi trebuie susţinuţi, promovaţi...

I-am văzut pe aceşti adolescenţi extrem de maturi în gândire pentru vârsta lor, cu repere estice deja stabilite şi cu un spirit critic în plină dezvoltare şi care ne-au dat câteva răspunsuri ce-ar trebui să-i pună pe gânduri pe mulţi... 

Cine nu ar vrea să aibă astfel de tineri în domeniul lor de activitate? De pildă, câţi dintre profesori nu şi-ar dori să-i aibă la clasă? Aproape toţi şi-ar dori. Spunem “aproape”, fiindcă am constatat la un moment dat o atitudine uşor bizară, de dezinteres faţă de aceşti adolescenţi din partea unora, puţini ce-i drept. Deşi, prestigiul unei instituţii şcolare – oricare ar fi ea – nu este dat nici de denumire, nici de adresa instituţiei şi nici de culoarea porţii metalice de la intrarea elevilor! Prestigiul este asigurat în cea mai mare măsură de rezultatele acestor elevi.

Dar în majoritatea cazurilor i-am întâlnit pe ei, pe elevi, alături de profesorii lor, bucurându-se sincer şi deopotrivă de rezultatele obţinute.