Majorarea de tarif la serviciile de salubritate era un lucru despre care s-a vorbit, ceva ce era de aşteptat să se întâmple. Şi chiar s-a întâmplat, consilierii locali turdeni aprobând în şedinţă extraordinară majorarea de tarif.
Cum este percepută această majorare, cum influenţează ea activitatea operatorului de salubritate de la Turda, ori chiar cum a fost ea fundamentată de operator (şi nu doar atât), am încercat să aflăm de la Sanda Mihail, director economic al SC Prival Ecologic Servis, societatea care furnizează servici de salubritate în municipiul Turda.
Reporter: Doamna Mihail, Consiliul Local Turda a aprobat modificarea tarifelor pentru serviciul de salubrizare la nivelul municipiului. Cum primeşte operatorul de servicii de salubritate această modificare, această majorare, de fapt?
Sanda Mihail: În primul rând modificarea tarifelor s-a datorat faptului că au intervenit două mari elemente care au modificat total tarifele anterioare şi anume transportul pe ruta Turda - Odorheiu Secuiesc - distanţa parcursă este de 395 de km dus-întors - şi al doilea element este tariful la depozitare care, ca să nu mai luăm în considerare anomalia de la Cluj-Npoca din data de 15 aprilie, când s-a majorat cu 500%, de la 19 lei am ajuns la 75 de lei pe tona de deşeuri.
Rep.: 19 lei unde era?
S.M.: La Câmpia Turzii. Când a fost închis la Câmpia, atunci am negociat cu Pata Rât, cu Salprest, să păstrăm acelaşi tarif. În ani s-a majorat şi la Pata Rât, dar s-a ajuns undeva la 22-23 de lei pe tonă. Bomba a venit în 15 aprilie când Salprest majorează tariful la depozitare cu aproape 500%.
Acolo am depus parte din luna aprilie şi luna mai. În luna iunie ne-am mutat la Alba Iulia unde tariful a fost mai mic faţă de 120 de lei şi erau 150 de km dus-întors, dar acolo am depus o lună jumate.
S-a închis Alba Iulia şi provizoriu am dus la Sibiu, dar acolo nu am reuşit să încheiem un contract pe termen lung.
Până la urmă, pe o rază de 200 de km am găsit un acord de bun simţ numai în judeţul Harghita. am fîăcut un contract pe un an de zile să avem garanţia că nu peste 3 luni trebuie să căutăm altă locaţie.
Rep.: Şi peste un an de zile ce se întâmplă?
S.M.: Putem prelungi. Contractul cu Odorheiul, oricum, a fost supus atenţiei Consiliului Local înainte de a fi semnat.
Rep.: În stabilirea tarifelor majorate am observat că apar acolo, defalcat, de exemplu, costuri cu deplasarea, cu depozitarea şamd...
S.M.: Am dorit să nu se creeze impresia că noi majorăm tarifele că aşa vrem noi. Am propus, aşadar, să fie trei poziţii tarifare distincte pe factură: operaţiunea de precolectare-colectare cu costurile sale, apoi intervine elementul de transport pe ruta Turda - platoul Cekend (de la Odorhei) apoi tariful de depozitare în rampă.
Se poate întâmpla ca cele două poziţii să se modifice, de exemplu se poate deschide mai aproape şi atunci mergem să modificăm partea de transport ori se poate micşora sau mări preţul la rampă. Atunci poate fi mai uşor de urmărit şi de către cetăţean ce înseamnă tarifele impuse de alte operaţiuni care compun costul final.
Rep.: Majorarea a fost stabilită în comparaţie cu alte tarife stabilite anterior...
S.M.: Tarifele au fost modificate în 2012 şi 2014. Tarifele din 2012 au fost majorate în condiţiile în care de la momentul ofertării - 2009 - şi până în 2012 s-au produs foarte multe schimbări inclusiv de taxe guvernamentale. De exemplu atunci 5% a reprezentat numai majorarea de TVA. De aceea acum am scris preţurile cu şi fără TVA că dacă va fi, de exemplu, o modificare de TVA la 1 ianuarie să nu trebuiască să mergem din nou în consiliu cu toţi timpii ăştia tehnici, lenţi, ca să modificăm o cotă de TVA.
În 2015 s-a modificat tariful privind transportul pe ruta Turda - Pata Rât
Rep.: Şi majorarea de acum, faţă de majorarea anterioară, constă doar în aceste diferenţe privind costurile de deplasare la Odorhei şi depozitare la Cekend?
S.M.: Compoziţia costurilor s-a modificat. Costurile cu combustibilul s-au redus, de exemplu, pentru că nu mai facem cu autospecialele transport la Odorhei. Ne mişcăm local. Deşeurile sunt transbordate şi încărcate în maşini speciale.
Rep.: Deci dumneavoastră, practic, plătiţi serviciul de transport.
S.M.: Exact. Noi trebuie să ne adaptăm la o situaţie anormală. Nu este normal ca deşeurile dintr-o localitate să fie duse nici măcar la 80 de km cum era Cluj. Când s-a făcut Ecometropolitan s-a gândit ca depozitele de deşeuri - staţii de transfer sau gropi de gunoi - au fost gândite să fie în apropierea localităţilor. Practic, noi am fost văduviţi de proiectul ăsta din 2013 când trebuia să fie "la cheie".
Noi acum vorbim de a ne descurca într-o situaţie de anormalitate. Maşinile de gunoi nu sunt construite - tehnic vorbind - în aşa fel încât să suporte un transport cu o încărcătură de, în cazul nostru, 400 de km.
Ni s-au redus nişte cheltuieli legate de combustibil, de piese de schimb, de consumabile care intră în autospeciale. La pata Rât am suferit foarte mult, pentru că depozitul nu era conform, nu era asfalt. Erau multe persoane care populau acea rampă şi făceau un scut uman în faţa autospecialelor obligând şoferul să descarce unde doreau ei. Apoi se urcau ca un roi de albine pe autospeciale şi se prindeau de ce puteau, se prindeau de furtunele hidraulice, acestea se spărgeau, curgea uleiul, erau întârzieri la programul de lucru, chemai o altă maşină care să-l remorcheze... Asta însemna distrugeri foarte multe.
În schimb la Odorhei condiţiile sunt de lux. Maşinile sunt dezinfectate pe cauciucuri, intră câte o maşină, pe rând, zona e compactată... Nu putem compara.
Aşadar s-au redus din cheltuielile de exploatare. Unele cheltuieli au stagnat, altele au scăzut. Poziţia legată de transport a crescut în proporţie de 169% şi cea legată de cheltuieli de punere în rampă a crescut cu 84,72%. Mai mult, de la 1 ianuarie se vorbeşte de o taxă guvernamentală de 100 lei/tonă. Noi sperăm să nu fie aşa.
Rep.: Concret, costurile cu depozitarea la Odorhei faţă de Pata Rât cu cât sunt diferite?
S.M.: Faţa de tariful de 22 lei/tonă (cât era înainte de 15 aprilie) este mai scump cât v-am spus, cu 84,72%. Faţă de tariful absurd de 96 lei/tonă este mai convenabil. Dar, repet, acel tarif nu era unul de piaţă, nu era unul fundamentat.
Rep.: Spuneaţi că, dacă e cazul, se poate prelungi contractul cu cei de la Odorhei. Ce informaţii, ce cunoştinţe aveţi că se va reveni la o situaţie mai bună în viitor, în sensul că nu vor mai fi necesare transportul şi depozitarea la Odorhei?
S.M.: Asta nu ştiu.
Rep.: Dacă există speranţa unei viitoare depozitări cel puţin în judeţul Cluj, de exemplu, respectiva majorare ar putea fi percepută ca una temporară, periodică.
S.M.: Da, poate fi temporară. Dar asta nu depinde de noi, ci depinde de cum se mişcă, să zic aşa, administraţia judeţeană şi cât de repede găsesc dânşii o soluţie. Nu suntem numai noi în situaţia asta. Dar nu ştim ce se va întâmpla pentru că noi nu cunoaştem un punct de vedere clar, categoric al Consiliului Judeţean în legătură cu construirea acestui depozit. În afară de promisiuni că se va face nu am auzit nimic. Şi nu s-a făcut nimic.
Rep.: Aveţi, orientativ, o valoare cantitativă a depozitării lunare pe care o faceţi, la momentul de faţă, la Odorhei?
S.M.: Sigur că da. Orientativ, vorbim de 1.000 de tone lunar.
Rep.: La un moment dat reţin că era vorba că mulţi "beneficiari" ai serviciului dumneavoastră de salubritate nu au contracte şi apăruse şi varianta cu taxa specială pe care aceştia să o plătească.
S.M.: Da şi nu... Adică haideţi să vă explic! Din punctul nostru de vedere, strict statistic vorbind, un individ produce 0,8 kg de deşeu pe zi, ceea ce înseamnă, în medie, 24 kg pe lună. Dacă împărţim acea mie de tone la 24 de kg, rezultă, statistic, că noi colectăm deşeuri de la 41.667 de persoane. Dar, cum spuneam, asta e strict statistic pentru că unii indivizi pot produce mai puţin deşeu, alţii mai mult. De exemplu nu poţi compara cantitatea de deşeu produsă de trei persoane într-un apartament, cu cantitatea de deşeu produsă de trei persoane care locuiesc la o casă particulară, care mai au şi curte, poate şi animale şi grădină. De aceea spun, totul e doar matematic, statistic.
Apoi mai pot exista situaţii în care deşi au contract, să nu fie declarat numărul total de persoane care locuiesc la o adresă de unde colectăm deşeuri. Plus că mai pot fi situaţii în care în evidenţe figurează că cineva a luat în spaţiu nu ştiu câte persoane, făcându-le, astfel buletine pe adresa respectivă, dar asta nu înseamnă că, într-adevăr, chiar locuiesc acolo atâtea persoane care, să zicem, produc deşeuri.
De aceea vă spun, e foarte greu de stabilit numărul.
Rep.: Deci dumneavoastră nu aveţi un număr concret, corect de locuitori la care să vă raportaţi.
S.M.: singurul număr la care ne-am raportat a fost cel pe care ni l-.a oferit recensământul, de peste 60.000 de persoane. Aşa că volumil de cheltuieli l-am împărţit la acest număr mare, ipotetic, de persoane, ceea ce înseamnă că per persoană cheltuiala este mai mică. Dar noi, real, putem fi, să zicem, ori 41.000, ori mai puţini, prin urmare tariful este, să zicem incorect, pentru că dacă ar fi raportat la 41.000 ar fi un tarif mai mare.
Apoi mai sunt care pleacă din ţară pe o anumită perioadă mai mare sau mai mică de timp, sau sunt elevi sau studenţi care pleacă să studieze în alte oraşe, sunt cazuri particulare, de la familie la familie.
Deci e greu de făcut un calcul riguros.
BLOG COMMENTS POWERED BY DISQUS
