Unul din proiectele derulate de Colegiul "Emil Negruţiu" din Turda se apropie de final, luna octombrie a acestui an fiind ultima lună de proiect.
Pentru a afla detalii în plus despre proiect - cum se numeşte, în ce perioadă s-a desfăşurat, cine au fost beneficiarii direcţi sau care a fost scopul proiectului - am stat de vorbă cu managerul instituţiei de învăţământ turdene, Timea Gavrilescu.
Reporter: Doamnă director, iată că suntem în luna octombrie, lună în care, din câte am înţeles, se încheie unul din proiectele pe care Colegiul "Emil Negruţiu" le-a derualt în ultimul an şi jumătate, cu aproximaţie. Eventual, dacă puteţi să ne spuneţi, pe scurt, cum se numeşte şi în ce a constat proiectul?
Timea Gavrilescu: Proiectul se numeşte "Paşi strategici spre piaţa muncii". Este un proiect finanţat din fonduri europene şi asta a însemnat că elevii noştri - 365 de copii - au beneficiat de nişte facilităţi pe bani europeni.
Dacă vorbim de facilităţi, 40 de elevi au plecat în Spania pentru practică, unde au văzut cum lucrează colegii lor din altă ţară. Toate cheltuielile au fost suportate din fonduri europene şi au primit şi subvenţii. Copiii noştri au primit de peste 600 de lei per elev - 675 de lei, parcă - din bani europeni. Deci au primit nu numai educaţie, ci şi subvenţii propriu-zise care îi ajută în continuare. Deci sunt copii cu condiţii precare la noi în unitate şi acest lucru i-a ajutat foarte mult.
Rep.: Poate ar fi bine să precizaţi că cei care au efectuat deplasarea în Spania sunt elevi care se pregăteau pe anumite specializări.
T.G.:Da, pe industrie alimentară şi pe veterinar. Acest proiect a fost derulat pe resurse umane şi în Spania au vizitat diferite unităţi, diferite colegii care au aceleaşi specializări sau chiar au fost la universitatea agricolă din Madrid unde au văzut cum lucrează studenţii.
Deci au venit cu amintiri dar şi cu proiecte de viitor, lucru care îi ajută şi pe ei în viitor.
Rep.: Care este perioada pe care au petrecut-o în Spania?
T.G.: Au fost două grupuri de câte 20 de elevi şi au stat două săptămâni.
Rep.: Şi dincolo de practica efectivă şi colaborări cu colegi din Spania pe aceeaşi specializare au mai avut şi alte activităţi în proiect?
T.G.: Sigur. În fiecare după-masă au vizitat diferite oraşe, diferite muzee. Au fost cazaţi într-un hotel de 3 stele din centrul Madridului unde au avut toate condiţiile - chiar ziceau copiii că nici n-au mai văzut aşa ceva - şi au fost vizitate toate obiectivele turistice din Madrid şi din zona Madridului.
Rep.: Proiectul se apropie de final. Copiii au fost în Spania, au venit cu experienţe noi de acolo... Aveţi cunoştinţă ca ei să păstreze în continuare legătura cu cei pe care i-au cunoscut acolo, să colaboreze, că, vedeţi, acum cu internetul este foarte simplu?
T.G.: Sigur, continuă colaborarea. Fundaţia care era implicată propriu-zis în proiect chiar ne-a trimis o diplomă că au primit feed-back foarte pozitiv şi de la hotel şi de la restaurantul unde mâncau că au avut şi alţi elevi, dar copiii noştri s-au purtat exemplar. din punctul ăsta de vedere noi suntem foarte mândri pentru că ştiţi foarte bine că sunt situaţii în care românii nu sunt foarte bine văzuţi în străinătate dar, din punctul ăsta de vedere, copiii s-au purtat exemplar şi chiar au fost lăudaţi la plecare.
Rep.: Având în vedere că acest proiect se referă în modul cel mai concret la paşii spre viitor ai tinerilor, la, probabil, urmarea de noi instituţii de învăţământ superior sau la o mai bună integrare pe piaţa muncii, poate ar fi bine să precizaţi care au fost, în cadrul acestui proiect, facilităţile de care au beneficiat elevii pentru că ei merg într-o altă cultură, altă civilizaţie - cazul Spaniei - şi vin aici, unde ar dori să pună în practică ce au dobândit acolo, dar nu au "infrastructură". Cum v-a ajutat proiectul în sensul acesta?
T.G.: În acest sens proiectul ne-a ajutat că am putut investi în cantina şcolii unde ei pot să facă practică. Deci am cumpărat maşini, cuptoare de gătit, frigidere şi aşa mai departe, unde ei po să-şi facă practica, noi suntem un liceu tehnic unde sunt cinci săptămâni de practică şi, automat, o săptămână de practică îşi desfăşoară în cantina unităţii.
Rep.: Dacă ar fi să menţionaţi foarte pe scurt câteva puncte care să reprezinte beneficiile acestui proiect pentru acei elevi, care ar fi astea?
T.G.: Beneficiile sunt foarte multe. în primul şi în primul rând sunt elevi care nu au plecat din Turda, că majoritatea elevilor noştri sunt de la ţară, n-au fost cu avionul, n-au văzut Spania, deci au nişte amintiri foarte plăcute despre Spania. La fundaţie aveau cursuri despre cum pot ei să îşi depună, după ce termină şcoala, un proiect ceea ce, momentan, după părerea mea este foarte benefic pentru toată lumea să îşi depună proiecte europene.
Dacă putem să facem ceva pe bani europeni şi, într-adevăr, nu avem noi, putem, cu ajutorul banilor europeni, putem să pornim o afacere. Deci pentru aceşti copii, mai ales pentru veterinarii, sunt foarte multe facilităţi, programe care îi ajută financiar.
Rep.: Spuneam că proiectul se apropie de sfârşit. Care au fost paşii care au dus spre finalizarea acestui proiect?
T.G.: Ultimii paşi au fost subvenţiile elevilor, deci răsplata elevilor că s-au implicat. Un proiect nu este foarte uşor de derulat nici pentru ei. Aveau program şi după-masa, trebuiau depuse proiecte, trebuiau să stea la consultaţii... Deci nu este foarte uşor. Primesc bani, pleacă în Spania, dar şi ei au trebuit să mncească pentru acest lucru şi, într-adevăr, au fost prezenţi de câte ori i-am chemat şi poate au devenit mai responsbili.
Rep.: Asta e bine, mai ales având în vedere că, din nefericire, o imagine care pluteşte asupra tineretului din ziua de azi ar fi tocmai această - nu neapărat lipsă de responsabilitate, dar - neimplicare în viaţa lor, dezinteres pentru o viitoare carieră şi aşa mai departe.
Aveţi cunoştinţă despre diseminarea informaţiilor din Spania, informaţii pe care elevii să le fi împărtăşit cu colegii care n-au reuşit să meargă în Spania?
T.G.: Sigur, deci diseminarea a fost făcută după ce s-a întors fiecare grup de elevi. Fiecare grup de elevi a fost plecat cu trei cadre didactice şi chiar acum ne întreabă că nu mai depunem proiecte?
Majoritatea au fost din clasele a XI-a şi a XII-a şi colegii lor mai mari deja le-au sugerat ca la acest liceu deja a devenit o modă să îşi facă practica în străinătate, că înainte au fost plecaţi absolvenţii de acum doi ani şi chiar a fost o întrebare destul de simplă de la o elevă de clasa a IX-a pe holul liceului dacă nu se mai depun proiecte că şi ei vor să participe. Şi părerea mea este că acest şlucru este foarte benefic unităţii şcolare.
Rep.: Colegiul "Emil Negruţiu" este cunoscut ca instituţie de învăţământ specializată pe un anumit domeniu, domeniu care - pare-se - în ultimii ani a fost puţin neglijat şi nu s-a mai "pedalat" pe specializările astea din varii motive, nu are rost să intrăm în detalii acum. cum credeţi că pot ajuta aceste proiecte, ca cel despre care discutăm, la atragerea elevilor spre acest tip de meserii, spre industrie alimentară, spre medicină veterinară, pentru că, de fapt, de aici se pun bazele pentru adminterea la facultate...
T.G.: Dar ei devin tehnicieni, la clasa a XII-a, înainte de bacalaureat, este atestatul prin care ei primesc o diplomă în mână prin care pot să pornească în viaţă...
Rep.: Au, cum se zice, o meserie...
T.G.: Exact.
Rep.: Deci cum credeţi că astfel de proiecte pot atrage elevii şi pot revitaliza această zonă gen agricultură, industrie alimentară şi - de ce nu? - parte de zootehnie, parte de veterinar?
T.G.: Vreau să vă spun că în acest an şcolar avem o clasă de profesională pe industrie alimentară unde sun 29 de elevi. Deci înseamnă că sunt tentaţi. Sau, pe veterinar, de exemplu, tot timpul ne vin de la medicii veterinari din Turda cereri să poată să ia legătura cu tehnicienii, că nu mai au tehnicieni. au proiecte, au ferme, şi sunt obligaţi să aibă tehnicieni. Şi elevii noştri, toţi, sunt angajaţi.
Rep.: Ce răspuns le daţi celor cum ar fi eleva de clasa a IX-a, de care aminteaţi? La ce să se aştepte, mai sunt şanse să mai existe proiecte de acest gen?
T.G.: Noi suntem foarte pregătiţi pentru a depune un alt proiect. am înţeles că la sfârşitul anului o să apară. POSDRU s-a transformat în POCU. Noi în fiecare zi verificăm site-ul, în fiecare zi suntem foarte în temă să putem să depunem un alt proiect.
Acum, de exemplu, am depus, în iunie, pentru autoruzare formare adulţi în creşterea animalelor. Deci la un proiect de genul sau la un liceu agricol este foarte important să avem o specializare de al autoritatea de formare profesională cu care putem să continuăm să dezvoltăm liceul pe acest nivel, pe agricultură. Eu asta îmi doresc cel mai mult să dezvolt.
Într-adevăr, cum aţi zis, a fost o cădere liberă pentru liceele agricole, dar ce am observat în ultimele doi trei ani - cu paşi mărunţi, că nu putem cu paşi mari - ne realizăm clasele. De exemplu, şi în clasa a IX-a de veterinari sunt în jur de opt elevi din judeţul Alba care stau în internat. Calasa de veterinar este singura din zona noastră şi domeniul este căutat. şi dacă avem opt elevi din Abrud, Albac, asta înseamnă că pleacă de acasă, deci copii de clasa a IX-a pleacă de acasă la o distanţă de 100 de kilometri. Dar deja şi părinţilor sunt conştienţi de acest lucru: că pentru viitorul lor contează foarte mult dezvoltarea lor şi să-şi găsească un loc de muncă după ce termină un liceu.
