Nu cu mult timp în urmă am stat de vorbă cu primarul comunei Luna, Laurenţiu Tör, unul din subiectele abordate în discuţie fiind cel referitor la proiectele pe care le derulează administraţia locală a comunei.
Fie că e vorba de proiecte în derulare, de proiecte care se apropie de final, care s-au finalizat sau care sunt în perspectivă, primarul comunei Luna le-a luat pe rând şi a spus câteva cuvinte despre fiecare.
Ce am aflat noi de la primarul Laurenţiu Tör, puteţi afla şi dumneavoastră din rândurile de mai jos.
Reporter: Aş vrea să vă mai întreb care mai este situaţia diverselor proiecte în comună. Acum bani nu sunt, dar sunt proiecte începute care se apropie, unele, de final.
Am discutat de-a lungul timpului foarte mult de AVATAR, am discutat de proiectul pentru copii care provin din familii defavorizate... Care mai este situaţia acuma?
Laurenţiu Tör: Deci vă pot spune în ordinea importanţei acestor proiecte şi o să ajungem şi la acelea la care dumneavoastă aţi făcut referire.
Deci de ce mă ocup la această oră? Mă ocup, mai întâi, de reabilitarea la reţeaua stradală în comuna Luna, pe cele trei sate. Este o fază de implementare, deja există făcută prima fază de un milion de euro din care vom reuşi să facem asfaltarea în două etape, una pe Luna, pe satul Luna, şi cealaltă pe satul Luncani şi, dacă vom avea pentru drumurile laterale, şi în satul Gligoreşti...
Rep.: Aceştia sunt acei bani de care nu eraţi sigur dacă vor veni sau nu...
L.T.: Exact. Deja proiectul l-am făcut. Să sperăm că îl vom putea începe în acest an, bineînţeles că în Luna, în locurile unde este făcută canalizarea. În rest, acolo unde nu este făcută canalizare, nu vom putea face această asfaltare. În Luncani vom merge pe canalizare şi apoi asfaltare, timp în care noi dacă reuşim în anul acesta să facem în Luna, dacă nu, vom începe anul viitor. Avem timp în două etape sau trei să derulăm acest proiect.
Rep.: Spuneaţi că acolo unde nu este canalizare nu se poate face asfaltare, ceea ce e oarecum logic, dar aş vrea să vă întreb: suma aceasta de un milion de euro va fi epuizată pe zonele unde problema canalizării e deja rezolvată?
L.T.: Da, da, deci per total am avea de asfaltat 8 km, vorbesc de drumuri, iar celălat proiect care este tot de un milion de euro şi deja îl avem în birou, dar trebuie să vedem caietul de sarcini şi bineînţeles licitaţia, un milion de euro pentru amenajare de drumuri agricole în cele trei localităţi, este de 13,8 km. Deci per total ar fi cu asfaltarea în jur de 22 de km străzi laterale şi bineînţeles drumurile agricole care intră, aşa cum am specificat, pe un alt proiect de un alt milion de euro.
Rep.: Am înţeles. În continuare...
L.T.: Tot în continuare ca şi, să zic aşa, urmare a ceea ce am discutat despre primărie, avem în atenţie contruire sediu administrativ în valoare de două milioane de lei. Este o sumă estimativă, aici o să vedem exact cât de mare şi cum va fi primăria. Noi am obţinut toate autorizările iar la primăvară vom începe lucrările la noul sediu administrativ al...
Rep.: Parcă aveaţi la un moment dat un proiect în acest sens, adică un proiect în sensul de cum va arăta. Se păstrează acel proiect?
L.T.: Probabil că se va păstra, cu mici retuşuri. Eu mă bucur că dacă vom putea realiza cele două lucrări, cele două proiecte cum ar fi acela un milion de euro pentru asfaltare - am văzut că ceea ce am făcut a fost bine şi feedbackul care mi-a revenit din partea cetăţenilor arată că există deja o stare de confort, lumea este mulţumită că poate circula în condiţii mai bune, iar utilajele grele care circulă prin sat deja nu mai fac acel praf şi zgomot care-l făceau înainte - dacă vom face şi drumurile agricole... Aici este un macadam de 40 de cm care va fi prelucrat cu ciment şi va trebui... Într-adevăr, eu am văzut într-o localitate cum a fort lucrat, cred că va fi între puţinele comune din ţară care fac această lucrare. Ştiu că sunt vreo cinci sau şase comune care au accesat acest proiect.
Rep.: Cu drumurile agricole, ca nespecialist, cred că este o problemă care a fost ridicată şi de alţi lideri - să-i numim aşa - ai administraţiei locale şi mă refer aici, punctual, la domnul Saşa de la Triteni care, la rândul său, domnia sa spunea că a încercat să rezolve cât a putut de bine problema cu drumurile agricole, cu starea acestora, dar principala problemă cu care se confrunta - şi mă gândesc că şi la dumneavoastră este cazul - este noroiul sau pământul care se aduce din câmp cu utilajul, pe roţile utilajului, ale trectorului, pe drumul agricol. Şi atunci există şansa să se deteriorizeze drumul dacă se aduce mult pământ, ştiu eu, e vreme ploiasă şi pământul se prinde de roţile tractorului şi ajunge pe drum. Cum credeţi că va putea fi rezolvată problema asta, că se face o lucrare - chiar se investesc nişte sume, probabil, şi în decurs de un an de zile poate drumul iar e impracticabil?
L.T.: Deci m-am gândit şi la chestia asta. Să sperăm că vom putea colabora. De exemplu, în Luna sunt două societăţi mari care lucrează tot terenul iar în Luncani sunt patru-cinci fermieri care lucrează terenul din satul Luncani. În Gligoreşti sunt particulari, acolo nu este o problemă să facem aceste drumuri pentru că ei, de pe drumul principal, intră la parcelele lor iar ceea ce am făcut până acum, cu drumurile de piatră, este un singur drum pe care va trebui să-l facem noi, iar în câmp nu sunt probleme deosebite.
Problema va fi aici şi mă gândesc să facem un acord între cele două societăţi de la Luna şi cu cei de la Luncani în aşa fel încât să putem colabora ca ei să şi întreţină aceste drumuri pentru că, de fapt, noi le facem pentru ei, pentru oameni. Prin acest drum legăm comuna noastră de Călăraşi şi, cu un drum, vom lega chiar Lunca Mureşului.
Rep.: Spuneaţi că o să vă referiţi şi la proiectele pe care le-am amintit în întrebarea de acum câteva minute, mă refer la proiectul pentru copiii ce provin din familii defavorizate şi proiectrul AVATAR...
L.T.: Da, aici avem un proiect de 500.000 de euro, este vorba de Acţiune cu Valoare Adăugată pentru Ţară şi Antepenoriat şi Rectificare, respectiv AVATAR. În luna august încheiem acest proiect, deja au fost angajate la firma To Connect 15 persoane care au urmat cursul, apoi aşteptăm ca firma care este făcută pe fonduri europene în Gliroreşti să încheie şi ei acolo hala şi să înceapă, pentru arhivari, unde avem promisiunea de 30 de locuri de muncă iar sudorii care au dat interviuri - 10 dintre ei, din câte am înţeles - deja lucrează.
Iar la cei cu utilaj greu terminăm în această lună şi vor găsi locuri de muncă pentru că acolo unde fac şi practica patronul are nevoie de această forţă de muncă. Bineînţeles el vede în fiecare zi care se pricepe, care nu se pricepe...
Rep.: Înţeleg că acest ultim modul, spuneaţi, se finalizează în luna august. Celelalte sunt gata încheiate?
L.T.: Da.
Rep.: Ştiu că la o discuţie anterioară spuneaţi că întreprinzătorul care se ocupă cu arhivarea ar fi avut ceva probleme din cauza cărora nu a putut să înceapă lucrarea în termenul în care ar fi dorit să înceapă. Vi s-a dat un termen până când va fi gata construcţia?
L.T.: În septembrie se va încheia acest proiect pe care îl are patronul şi sperăm că...
Rep.: Şi asta înseamnă că din luna octombrie s-ar putea face angajări pentru arhivari...
L.T.: În urma unor interviuri, da. Noi, după ce vom termina acest proiect, vom face şi o bursă, vom organiza într-o zi, o bursă a locurilor de muncă pentru cei care nu au fost angajaţi direct.
Rep.: Şi când aproximaşi că va avea loc această bursă a locurilor de muncă?
L.T.: Cred că în septembrie.
Rep.: Aţi încercat să luaţi legătura cu agenţi economici în acest sens?
L.T.: Da, da. Cei care manageriază, la această oră, lucrează şi au vorbit deja cu patroni, cu firme cu care ne vom întâlni în luna septembrie, cu siguranţă, în sala de sport. Vom organiza acolo locurile pentru a se putea da interviurile respective, după care, bineînţeles, practica pe care o vor face, să dea examen de practică. Teoria ca teoria dar practica ar fi importantă.
Sunt nemulţumit în acest proiect pentru că cei cu care lucrăm, de la Bucureşti, nu au alocat banii şi au promis că în termen de trei luni vor acorda banii celor care au făcut cursul de sudor, de IT şi aceşti bani n-au venit de la Bucureşti. Sunt nemulţumit şi lumea este puţin, să zic, deranjată pentru că, vedeţi, sunt oameni care au fost şomeri, care nu au avut un loc de muncă, unii s-au împrumutat ca să poată să facă acest curs. Chiar dacă noi i-am adus cu maşina sau le-am dat o masă, oamenii au nevoiele lor şi cei de la Bucureşti n-au binevoit a trimite banii.
Rep.: Nu ştiu dacă acest fapt ar fi neapărat o problemă în contextul în care acele sume sunt prinse în proiect...
L.T.: Da... Nu, sumele vor veni...
Rep.: Că au întârziat ei e o problemă, dar nu-nseamnă că nu mai vin deloc.
L.T.: Nu, nu departe gândul...
Rep.: Mi-aduc aminte că în urmă cu ceva vreme ne-am întâlnit cu câţiva colegi ai dumneavoastră - să-i numesc aşa - sau parteneri de proiect în şcoala din comuna Luna. Ce se mai ştie despre acest proiect?
L.T.: Acest proiect.. Deja am cerut ofertele, deja avem o ofertă pe care, astăzi vom face contractul şi deja vom porni lucrarea. Îl întârziem puţin, cu o lună, dar este bine că el poate fi derulat.
Adică am avut o problemă la început în care cei care au făcut evaluarea, au făcut o evaluare greşită şi suma care mi s-a alocat a fost foarte mică şi trebuia să mai punem de la buget în jur de opt miliarde de lei, sumă care pentru noi era foarte mare. Dacă am fi primit ca celelalte comune de la bugetul centralizat al statului nu ne mai puneam problema să facem, dar noi cei care am ofertat şi cel care va face lucrarea, va face în aşa fel încât până în luna noiembrie să fie gata şi să-i dăm drumul proiectului.
Rep.: În afară de ce am amintit până acum ar mai fi alte proiecte pe care doriţi să le mai menţionaţi la nivelul administraţiei locale?
L:T: Da. În principiu, avem proiectul de care v-am spus, cu primăria, cu sediul administrativ, apoi avem proiectul de care dumneavoastră m-aţi întrebat, Împreună pentru Comunitatea Noastră, tot în fază de implementare. Acesta este un proiect de 70 de mii de euro în care este vorba de 70 de copii iar în celălalt e vorba de 45-50 de copii care, de asemenea, intră într-un alt proiect pe aceste fonduri norvegiene.
Un lucru bun pe care cred că-l putem realiza, este vorba de baza sportivă şi de agrement.
Primim multe sesizări şi multe adrese din partea Consiliului Judeţean că nu avem loc de picnic, nu avem un loc de agrement... Deci eu mă gândesc că putem crea, avem şi locaţia, a unei baze sportive şi de agrement, în zona râului Arieş, unde avem în jur de 3,5 hectare. Şi acolo ne-am gândit să amplasăm această bază sportivă. Dată fiind o bază sportivă, automat facem şi o bază de agrement.
Asta ar fi în legătură cu proiectele actuale şi cele de anul viitor. Le ştim şi pe celelalte - eu, unul, m-am gândit - dar, bineînţeles, vor fi alegerile şi să vedem cine le va pune în practică...
