Directorul companiei de Salubritate Câmpia Turzii a vorbit despre pregătirile pe care compania pe care o conduce le face înaintea sezonului rece.
În ce categorii a împărţit Ioan Şandru aceste pregătiri, în ce constă aceste pregătiri şi care sunt costurile pe care aceste pregătiri le presupun puteţi afla din rândurile de mai jos.
Reporter: Ce fel de activităţi desfăşoară Compania de Salubritate în această perioadă?
Ioan Şandru: în această perioadă suntem în principal preocupaţi de pregătirea pentru iarnă.
Rep.: Şi în ce constă pregătirea pentru iarnă?
I.Ş.: Noi începem inclusiv de la echipamentul de protecţie al oamenilor, echipamentul de protecţie contra frigului. E vorba de salopete noi, pentru iarnă, din material mai gros. Echipamentul urmează să fie distribuit şi mai aducem şi îmbunătăţiri împreună cu firma care ne face echipamentul.
În acest caz e vorba de o bandă reflectorizantă mult mai vizibilă şi mai de calitate pentru că noi trebuie să fim foarte vizibili pe şosele.
Rep.: Dar asta ţine şi de evitarea evenimentelor rutiere...
I.Ş.: Categoric, aceasta era şi ideea, să fim mai vizibili şi de aceea am cerut nişte benzi reflectorizante care să fie mai de calitate. Acestea se distugeau prin spălare, prin utilizarea lor. Şi am zis că vrem o bandă reflectorizantă spă fim mai vizibili şi să îşi menţină calitatea pe toată durata de folosire a echipamentului.
Rep.: acesta cu echipamentul ar fi un aspect. În ce mai constă pregătirea de iarnă?
I.Ş.: E vorba de pregătirea de iarnă a utilajelor şi maşinilor. Am început de la baterii, anvelope, schimburile de ulei, schimbarea filtrelor şi a lichidului de răcire, respectiv antigelul. Pe perioada intervenţiilor care se mai fac la maşini pe perioada verii mai sunt pierderi şi nu întotdeauna se completează, pe perioada verii, cu soluţia de răcire care să existe la temperatură foarte scăzută. Aşa că în perioada octombrie-noiembrie se face pregătirea de iarnă a maşinilor.
Rep.: Pe de-o parte aţi vorbit de echipamentul muncitorilor, pe de altă parte de pregătirea maşinilor. Poate ar fi bine să discutăm şi în cifre. De exemplu, cam câte salopete trebuie să asiguraţi ca echipament de iarnă, cam pentru câţi muncitori, pentru câte persoane?
I.Ş.: Cam 70 de echipamente pentru direct productivi. Primesc aşa ceva doar muncitorii direct productivi.
Rep.: Deci acesta ar fi minimul...
I.Ş.: Da. la noi în societatea noastră, încă nu s-a implementat un costum pe care trebuie să îl poarte tot personalul aşa cum ar fi la alte societăţi precum Compania de Apă Arieş sau Salina Turda cărora, probabil, posibilităţile le şi permit să facă un anumit costum, o anumită ţinută pe care să o poarte tot personalul.
Rep.: Că vorbim de costum, de uniformă, dumneavoastră, ca societate care se ocupă cu salubritatea, nu trebuie să respectaţi nişte norme impuse la nivel naţional sau ceva de acest gen?
I.Ş.: În primul rând tot ce înseamnă echipamentul de protecţie e reglementat în domeniul respectiv prin contractul colectiv de muncă: este contractul la nivel naţional, apoi este un contract pe ramură şi e specificat, în funcţie de particularităţile muncii prestate, care sunt drepturile muncitorilor. Muncitorii noştri primesc, de exemplu, inclusiv lapte.
de asemenea, prin contractul colectiv de muncă, muncitorii primesc şi material antiseptic. Era spirt sanitar şi noi am schimbat cu săpun antiseptic de foarte bună calitate.
Rep.: Cam care ar fi costurile echipamentului de iarnă pe care trebuie să le suportaţi dumneavoastră, ca societate?
I.Ş.: În fiecare an undeva între 25.000 şi 30.000 de lei, pentru că oiscilează. Mai avem, pe lângă echipamentul standard - salopetă, haină pantalon - şi haine vătuite a căror durată de serviciu este, la fel, de două ierni. de aceea oscilează, pentru că sunt oameni care au primit anul acesta, sunt alţii care primesc anul următor şi atunci costurile diferă în funcţie de cum expiră echipamentul de protecţie. La fel e şi cu bocancii a căror durată de folosinţă nu expiră în acelaşi timp pentru toată lumea.
Într-adevăr, salopăetele expiră la marea majoritate pentru că atunci când am venit la conducerea societăţii erau expirate.
Rep.: Pregătirea utilajelor pentru sezonul rece a utilajelor presupune, la fel, nişte costuri. Cam de ce costuri este vorba, care este valoarea aproximativă a acestora cel puţin din experienţa anului trecut?
I.Ş.: Aici e o cheltuială net superioară pentru că discutăm de baterii, acumulatori la pornire care sunt destul de scumpi, vorbim de aproape toată gama de filtre care trebuie schimbate - filtre de aer, de ulei, de combustibil. Se ştie că vara mult mai uşor trece combustibilul printr-un filtru. dar iarna, când combustibilul se îngroaşă din cauza frigului, dacă filtrele nu sunt schimbate la timp pot crea foarte multe probleme.
de asemenea, trebuie schimbate anvelopele. Dacă vara o anvelopă uşor uzată nu e o problemă aşa de mare, pe perioada iernii deja e nevoie de creste, de crampoane.
nu aş putea să vă spun exact care este cheltuiala, dar se ridică la ordinul a câtorvva zeci de mii de lei.
Rep.: Mai sunt alte activităţi privind pregătirile pentru iarnă?
I.Ş.: Altele nu. Aş putea să vă spun că în această perioadă punem foarte mult baza pe curăţarea vegetaţiei. foarte multă vegetaţie se opreşte, cad frunzele masiv şi noi trebuie să intervenim.
Este foarte mult de muncă pentru a menţine străzile curate.
