O nouă întâlnire găzduită de cafeneaua culturală "La Papion" din Turda a avut-o ca invitat pe psihologul Cerasela Libeg, de data aceasta tema de discuţie fiind una cât se poate de interesantă: violenţa.
Pornind de la posibilele cauze ale unui comportament violent, prelegerea psihologului turdean a conţinut elemente privind contexte comportamentale care au influenţă în dezvoltarea individului - precum familia - contexte mai largi care înglobează comunităţi - precum statul - dar şi referiri la care ar fi factorii de protecţie împotriva violenţei sau care ar fi căile de urmat pentru a înlătura violenţa.
"Am ales ca temă pentru întâlnirea de azi o discuţie despre violenţă mai ales că în ultima vreme ziarele, canalele de ştiri sunt pline despre diverse fapte comise cu violenţă, cap de afiş fiind violul din comuna vasluiană comis în toamna trecută", spunea amfitrionul întâlnirii, jurnalistul Emil Hălăştuan.
Din date statistice prezentate de Emil Hălăştuan, situaţia în România (chiar comparativ cu alte ţări din europa) poate fi oglindită în următoarele cifre:
- infracţiuni înregistrate de poliţie la mia de locuitori: 312 în 2002 şi 308 în 2012 (campioni în 2002 fiind Anglia, Ţara Galilor şi Irlanda de Nord cu o medie de 500 de infracţiuni, dar la care infracţiunile au scăzut în 2012 sub numărul celor din România)
- infracţiuni săvârşite prin violenţă (la mia de locuitori): 7,1 în 2002 şi 6,2 în 2012 (campioni la acest tip de infracţiuni în Europa sunt Olanda, Suedia, Finlanda, Belgia, turcia şi Serbia, cele mai paşnice ţări fiind Cipru, Lituania, Malta şi Slovenia)
- omucideri: 563 în 2002 şi 378 în 2012 (în Turcia scăderea a fost de la 5.394 la 2.486, în Franţa scăderea a fost de la 1.119 la 430, în Anglia scăderea a fost de la 1.047 la 553, în Germania scăderea a fost de la 955 la 578, în Serbia scăderea a fost de la 200 la 110, cei mai paşnici la nivelul anului 2002 fiind Cipru - 3 omucideri, Luxemburg - 4 omucideri, Malta - 5 omucideri, Irlanda de nord - 45 omucideri sau Danemarca - 58 omucideri).
"Printre factorii care predispun la agresivitate sunt temperatura şi intoleranţa la frustrare, dar putem să ne autoreglăm chiar şi manifestările agresive atunci când introducem elementul raţional în poveste", spunea Cerasela libec încă de la începutul cuvântului său.
De asemenea, tot printre factorii care predispun la agresivitate, psihologul turdean amintea de condiţionarea biologică (eventuala lipsă a controlului inhibitor), moştenirea unei predispoziţii, experimentarea de frustrări, furie, nemulţumire în condiţiile experimentării stărilor de furie, nemulţumire sau nerăbdare.
Printre elementele care predispun la agresivitate sse numără şi contextul cultural, consumul diverselor substanţe, mediul în care se dezvoltă individul, condiţionarea socială.
"În copilărie se transmite primul model comportamental şi de reacţie emoţională" mai spunea Cerasela Libeg adăugând că la noi e foarte mult cultuvată cultura pedepsei, a coerciţiei, care nu e cea mai eficientă metodă, ea stopând, pe termen scurt, desfăşurarea unui comportament, dar pe termen lung nu are efect, pentru că cel pedepsit, prin pedeapsă, nu este învăţat ce să facă în anumite situaţii.
Cu alte cuvinte există şi alte căi sau metode prin care se pot îmbunătăţi situaţiile, să se atenueze fenomenul, unul din aceste elemente fiind dezvoltarea empatiei încă de la vârsta copilăriei. un alt astfel de element este dezvoltarea unei deprinderi de viaţă: rezolvarea de probleme cu atât mai mult cu cât agresivitatea poate apărea ca răspuns la rezolvarea problemelor.
Nu în ultimul rând dezvoltarea personală prin flexibilizarea modului de gândire poate fi, de asemenea, o modalitate de rezolvare a stărilor care ar presupune răspunsuri agresive: "în momentul în care eşti foarte rigid şi ţii cu străşnicie la punctele tale de vedere, atunci va fi foarte greu de acceptat o altă perspectivă. Flexibilizarea gândirii se poate învăţa la orice vârstă", preciza Cerasela Libeg adăugând că, de obicei, la rezolvarea unei probleme se poate încerca generarea de soluţii alternative, inclusiv acceptarea altor puncte de vedere ca un plus mai degrabă decât ca un atac la persoană.
Ca să scoată în evidenţă faptul că bărbaţii par a fi mai agresivi decât femeile, Cerasela Libeg a explicat că la femei nivelurile de empatie sunt mai ridicate, chiar dacă în ultima vreme au apărut tot felul de curente cu care nu toată lumea este de acord cum ar fi misandria (repulsie, aversiune faţă de bărbaţi, faţă de sexul masculin) ori feminismul dus la extrem. Pe de altă parte, totuşi, psihologul turdean menţiona că în relaţiile tensionate într-un cuplu, reacţiile bărbaţilor sunt mai raţionale, iar în momentul în care se reduce nivelul de activare fiziologică se poate trece la discuţia pe argumente.
Evident, discuţiile au fost ample şi parte din cei prezenţi au avut posibilitatea să intervină, să îşi expună opiniileşi chiar să primească răspunsuri, demne de menţionat fiind ţşi intervenţiile medicului Vasile Grumaz care a explicat, din punct de vedere fiziologic anumite procese biologice care, în plan comportamental, pot avea ca efect agresivitatea.
Finalul oficial al întâlnirii a beneficiat de două momente: un fragment de text propus de Cerasela Libeg dar şi audierea piesei "Fragile" a lui Sting.
Textul pe care toţi au fost invitaţi să îl citească şi să îl asimileze înainte de scurta audiţie muzicală a fost următorul:
Reînvățau să se țină de mână. Ea știa că mâinile lui sunt blânde.
Era o interesantă formă de filozofie aplicată, iar mâinile erau: cele care descoperă, care iubesc, care mângâie, care oferă, care doresc găsirea posibilității de a seduce, pentru a se abandona, pentru a se deschide, pentru a se retrage, pentru a căuta, pentru a inventa libertatea, nu pentru a refuza, răni, lovi, îndepărta...
Tot sufletul lor se refugiase în podul palmei şi mâinile lor erau pline de o dăruire tandră şi simplă. Striveau tot timpul în acea clipă fragilă, despre care ştiau că va trece incredibil de grăbită prin viaţa lor. Nu vorbeau, dar tăcerea aceea densă însemna mai mult decât orice cuvânt.
Mâinile lor se iubeau blând.
BLOG COMMENTS POWERED BY DISQUS
