O delegaţie de italieni a fost prezentă la Câmpia Turzii pentru a afla despre potenţialul economic al municipiului.
Aşadar, pe 9 iunie, cu începere de la orele 09.00, sala mică a Palatului Cultural "Ionel Floaşiu" a devenit neîncăpătoare pentru participanţi la "cel mai mare forum economic româno-italian din ultimii 25 de ani de la Câmpia Turzii".
Organizat de Primăria Câmpia Turzii în colaborare cu Camera de Comerţ şi Industrie italiano-română de la Roma, simpozionul "Redăm încrederea investitorilor români şi italieni în economia românească" dorea, în primul rând, promovarea potenţialului Câmpiai Turzii în vederea atragerii de investitori cu scopul de a crea noi locuri de muncă.
Chiar în cuvântul său de deschidere primarul Radu Hanga a făcut o radiografie scurtă a situaţiei de la Câmpia Turzii.
Prezentând municipiul ca pe o localitate care s-a construit în jurul unui combinat metalurgic - cu tot ceea ce a însemnat acest fapt în cultura şi mentalitatea locuitorilor - primarul Radu Hanga s-a referit la situaţia dată, în care administraţia locală este preocupată de facilitarea înfiinţării e noi locuri de muncă în lipsa combinatului metalurgic.
A fost momentul în care primarul Câmpiei Turzi a amintit de programul de reconversie profesională, program de care au beneficiat 270 de persoane care s-au recalificat "în profesii cu căutare pe piaţa forţei de muncă".
Apoi a fost amintit programul pentru dezvoltarea abilităţilor manageriale a categoriilor "mai puţin favorizate", aici ţinta fiind tinerii studenţi până în 25 de ani şi femei până în 40 de ani (un număr de 300 de persoane din care aproape 200 sunt înscrişi deja).
În afară de incubatorul de afaceri - ca o facilitate oferită antreprenorilor începători - Radu Hanga a mai adus în discuţie şi aspectul parcului industrial care se doreşte a fi la Câmpia Turzii. "Pentru început este o suprafaţă de 5 hectare - Consiliul Local a aprobat 15 hectare - mai suntem în tratative pentru a prelua încă 6 hectare iar dacă parcul industrial va fi viabil mai avem perspectiva de a obţine încă 5-6 hectare", explica primarul Câmpiei Turzii, referindu-se totodată şi la facilităţile de care pot beneficia viitorii investitori care au în intenţie să vină în parcul industrial, totodată Radu Hanga exprimându-şi speranţa că va exista o viitorare colaborare.
La rândul său administratorul public Petre Pop s-a referit la un context ceva mai amplu în discursul său. Precizând că o administraţie locală nu creează locuri de muncă ci se ocupă de crearea premiselor pentru apariţia de noi locuri de muncă, Petre Pop a dorit să scoată în evidenţă potenţialul municipiului Câmpia Turzii care, din acest punct de vedere, al contextului, este cumva favorizat: este un nod feroviar important, este în apropierea autostrăzii, există infrastructură, există utilităţi, aşa că tot ce lipseşte este voinţa administraţiei publice, voinţă care s-a manifestat inclusiv prin întâlnirea de la Câmpia Turzii, întâlnire la care administratorul public a mai amintit şi de importanţa identităţii unor locuitori care au nevoie atât de modele culturale cât şi de educaţie.
Amintind de întâlnirea avută la Roma cu Eugen Terteleac - preşedintele Camerei de Comreţ şi Industrie a României în Italia - Petre Pop spunea că mesajul transmis de reprezentanţii Câmpiei Turzii la acea întâlnire a fost promovat în societatea italiană atât într-o publicaţie care apare în 35.000 de exemplare cât şi în emisiuni TV. Chiar întâlnirea de la Câmpia Turzii era considerată de Petre Pop un efect al întâlnirii din Italia.
Despre redarea încrederii investitorilor români şi străini în economia românească a vorbit şi Eugen Terteleac, acesta spunând că e chiar vorba de un program în acest sens.
Concret, Eugen Terteleac spunea că redarea încrederii investitorilor se poate face abia după eliminarea unor bariere foarte mari - corupţia şi birocraţia fiind cele mai mari impedimente - bariere care au creat probleme investitorilor italieni ce au dorit, în timp, să investească în România.
Prin activitatea desfăşurată de CCI a României în Italia, Eugen Terteleac spunea că s-a reuşit eliminarea acestor bariere, dar şi că se încearcă diverse obiective în cifre care să reprezinte indicatori ai relaţiilor economice între cele două ţări. Adică e vorba de creşterea valorii schimburilor economice între România şi Italia de la 11,5 miliarde de euro la 20 de miliarde de euro până în anul 2020, fapt pe care Eugen Terteleac îl consideră posibil.
"Acest forum economic este primul dintr-un ciclu de evenimente pe care le vom organiza în România în diverse oraşe şi mă bucur că începem de aici, de la Câmpia Turzii", spunea Eugen Terteleac, mulţumind viceprimarului Avram Gal care, de-a lungul timpului, a întărit relaţiile cu comunităţile de români din diaspora, preşedintele CCI a României în Italia menţionând şi că, în urma întâlnirii de la Câmpia Turzii "vom putea să ducem în Italia ceea ce ne-am propus: un pachet de informaţii concrete pentru atragerea investitorilor români din diaspora şi vom reuşi să le dezvoltăm o curiozitate şi mai mare prietenilor noştri italieni care sunt din ce în ce mai interesaţi să dezvolte afaceri în România".
De avantajele României pentru atragerea investitorilor italieni a vorbit şi Anca Laura Georgescu, Ministru Secretar de Stat în cadrul Departamentului pentru IMM, Mediul de Afaceri şi Turism. Astfel, Anca Georgescu se referea la România ca fiind atât una dintre cele mai mari pieţe din Europa centrală şi de est care oferă acces la Uniunea Europeană, cât şi o ţară cu o infrastructură rutieră în continuă dezvoltare şi care dispune de parcuri industriale şi forţă de muncă calificată ori de incubatoare de afaceri.
Anca Georgescu nu a uitat să menţioneze de pârghiile legislative cu care Guvernul vrea să vină în sprijinul micilor întreprinzători.
"Cred că fiecare dintre noi merităm să muncim în familia noastră, în oraşul nostru şi în ţara noastră", era de părere viceprimarul Avram Gal care, prezentând situaţia de la Câmpia Turzii din perspectiva existenţei unor investitori - fie că e vorba de Edenia sau de parcul industrial Reiff - a amintit şi de noul parc industrial care urmează să fie la Câmpia Turzii, în paralel cu faptul că "din combinatul metalurgic de la Câmpia Turzii să avem o platformă industrială, pentru că avem posibilitatea ca pe 120 de hectare să vină firme care să investească".
Printre cei care au mai luat cuvântul la întâlnirea de la Câmpia Turzii au fost şi Vicenzo Peparello (Preşedinte Confesrcenti Viterbo), Andrea Amato (Secretar Camera de Comerţ şi Industrie a României în Italia), Flavio Giovanoli sau Călin Mătieş (Preşedinte Asociaţia Producătorilor de Produse Tradiţionale şi Ecologice "Alba Transilvania").
După prezentarea proiectului noului parc industrial de la Câmpia Turzii, Eugen Terteleac a dorit să îşi exprime câteva impresii spre finalul întâlnirii. Referindu-se la poziţia mai degrabă de arbitru pe care o are CCI a României în Italia, Eugen Terteleac s-a referit şi la reuşite în timp ale acestei camere de comerţ fie că era vorba de Italia, fie de România, în final preşedintele CCI a României în Italia arătându-se foarte încântat de întâlnirea de la Câmpia Turzii.
Concluziile de final i-au revenit primarului Radu Hanga, în calitate de gazdă a evenimentului, din spusele edilului reieşind că municipiul Câmpia Turzii are potenţial, doar că acesta trebuie exploatat, astfel că forumul care a avut loc se poate constitui în premisă în acest sens.
Ulterior discuţiilor din sala mică a Palatului Cultural "Ionel Floaşiu", atât gazdele cât şi invitaţii au efectuat deplasări în teren, cea mai importantă fiind în zona noului parc industrial, unde discuţiile şi prezentările au continuat.
