Suleyman Magnificul a fost la Turda, in persoana lui Calin Felezeu

"Evenimentul de astăzi, care tinde să evidenţieze personalitatea lui Suleyman Magnificul, uriaşă personalitate a sfârşitului de ev mediu, este evocată de doi titani ai ştiinţelor turcologiei: mă gândesc aici la profesorul universitar Tasin Gemil, unul din cei mai reputaţi profesori în acest domeniu, dar şi profesorul universitar Călin Felezeu, iniţiatorul acestui eveniment, şi el un reputat specialist în acest domeniu" spunea profesor doctor Ciprian Rigman în cuvântul de deschidere a evenimentului găzduit de Teatrul "Aureliu Manea" Turda, eveniment care a fost generat - spunea acelaşi Ciprian Rigman - "de uriaşul impact pe care serialul de televiziune eponim «Suleyman Magnificul» l-a creat în mentalul colectiv românesc".

Kanuni Suleyman - sultan al Imperiului Otoman - era, aşadar, profesor universitar doctor Călin Felezeu, în timp ce liderului spiritual al Imperiului Otoman îi dădea viaţă profesor doctor Tasin Gemil, directorul Institutului de Turcologie şi Studii Central Asiatice (ITSCA) al Universităţii "Babeş-Bolyai".

Timp de aproape o oră şi jumătate cei doi au vorbit, pe rând, atât despre măreţia Imperiului Otoman la final de ev mediu, măreţie imprimată de însuşi sultanul Suleyman, dar şi despre ceea ce însemna viaţa în imperiu în acea perioadă, aici fiind descrise inclusiv norme morale pe care trebuiau să le respecte toţi cei care aparţineau de Imperiul Otoman al acelor vremuri.

Despre sultanul în perioada căruia Imperiul Otoman a cunoscut apogeul, profesor Călin Felezeu preciza că Suleyman a influenţat inclusiv istoria noastră şi, pentru a oferi o frântură din acea măreţie de altădată Călin Felezeu a ţinut să ofere un citat care să fie cât se poate de elocvent din scrierile trimisului împăratului habsburgic care a avut cuvinte de laudă şi de cinste la adresa Imperiului Otoman, citat din care reieşea cum se definea sultanul însuşi pe sine: "Eu sunt Suleyman, sultanul sultanilor, suveranul suveranilor, cel care împarte coroane monarhilor globului, umbra lui Allah pe pământ, sultanul şi padişahul Mării Albe, al Mării Negre, al Rumeniei, al Anatoliei, al Karamaniei, al Zur-Kadir-ului, al Diyarbakir-ului, al Kurdistanului, al Azerbaijan-ului, al Persiei, stăpânul oraşelor Damasc, Alep, Cairo, Medina şi Ierusalim şi al întregii Arabii, al Yemenului şi al mai multor ţinuturi pe care nobilii mei strămoşi şi iluştrii mei străbuni le-au cucerit prin forţa armelor şi pe care preaslăvita mea maiestate le-a cucerit şi cu pumnalul meu strălucitor şi cu victorioasa mea sabie. Eu sunt sclavul lui Allah şi sultan al acestei lumi. Eu sunt Suleyman, în ale cărui nume se citeşte Huk Be la Mecca şi Medina. La Bagdad sunt şah, la Bizanţ sunt cezar şi în Egipt sultanul care îşi trimite flotele în mările Europei, Mahrebului şi Indiei. Eu sunt sultanul care a luat coroana şi tronul Ungariei şi a trimis-o într-o sclavie umilitoare".

În cuvântul său, profesor Tasin Gemil a oferit mai mult elemente de istorie concretă, de conduită, de organizare a imperiului şi aşa mai departe. Astfel, spre exemplu, profesor Tasin Gemil a amintit de ceea ce a rămas cunoscut drept "cercul echităţii", explicaţia profesorului Tasin Gemil fiind următoarea: "Un stat este puternic şi există dacă are forţă militară. Forţa militară nu poate să existe fără bani. Banii sunt procuraţi de la supuşi, prin impozitele pe care aceşti supuşi le plătesc pe activitatea lor economică, comercială. Iar aceşti supuşi nu pot să creeze, nu pot să trăiască şi să plătească impozitele dacă nu există dreptate. Deci dacă nu există dreptate, nu există stat. Aşa era cercul închis". Despre acest principiu fundamental profesor Tasin Gemil spunea că a călăuzit activitatea celor mai mulţi suverani orientali.

Prezentarea făcută de cei doi a durat, aşa cum spuneam, aproape o oră şi jumătate, perioadă la finalul căreia a avut loc cel de-al doilea eveniment programat pentru aceeaşi seară: lansarea de carte a profesorului Călin Felezeu.