(comunicat)
Ceapă roşie de Arieş şi delicioasa dulceaţă de ceapa a Martei Pozsonyi, siropurile preparate la rece din flori de soc cu lavanda sau cimbrisor, uleiurile presate la rece marca familiei Duma şi Turda, ca punct turistic pe harta lumii, au fost ingredientele care au adunat sute de viziatatori la standul României la cea de-a treia ediţie a Terra Madre Balcani, impresionandu-l chiar si pe Carlo Petrini, presedintele Slow Food International si fondatorul acestei miscari.
Organizat de Kinookus cu sprijinul Slow Food Internaţional, evenimentul s-a desfăşurat în perioada 19-22 iunie, în Dubrovnik - Croaţia şi a reunit comunitățile de hrana din sud-estul Europei pentru a sărbători tradițiile lor alimentare, dar mai ales pentru a stabili o strategie de măsuri menit să protejeze patrimoniul lor rural. Peste 200 de delegaţi din 11 de țări au discutat despre efoturile susținute pentru o agricultură durabilă, de pescuit, de reproducere cu scopul de a conserva biodiversitatea şi aromele locale.
Ca o parte esenţială a evenimentului, piaţa de produse tradiţionale a oferit celor prezenţi în Parcul Gradac ocazia să cunoască peste 68 de comunităţi de produse traditionale din Europa de Sud-Est.
Pe lângă degustare, povestea fiecărui produs prezentat a completat aventura culinară, producătorii oferind o adevărată lecţie de viaţă, prin experiența și cunoștințele acumulate din generaţie în generaţie, tehnicile tradiționale de producție și caracteristicile distincte ale acestora produse. Este vorba de fapt de educaţia gustului prin care se oferă șansa de a experimenta produsele alimentare prin diferite simţuri: de a vedea și de auz la gust, văz, miros.
Conferințele s-au desfăşurat la Universitatea din Dubrovnik, Campus Amphitheatre şi au avut ca teme:
• Conferința plenară: Terra Madre Balcani, în care dezbaterile s-au purtat pe teme majore: de la rolul pe care UE ar trebui să joace în sprijinirea micilor agricultori din regiune la apelul pentru practicile de pescuit durabile în Marea Adriatică; produse tradiționale și a indicațiilor geografice și crearea de proiecte comune de alimentaţie; rolul tinerilor în agricultură și producția de alimente, precum şi nevoia de educație a gustului în tările balcanice
• Sprijinirea micilor fermierii din Balcani: UE este adesea acuzată că impune reguli și reglementări foarte stricte care pun constrângeri pe micii producători, a amenințând astfel tradițiile locale și cunoștințele legate de producția de alimente artizanale. Această conferință a urmărit introducerea dispozițiilor de flexibilitate existente în regulamentele UE, prin prezentarea unor studii de caz în care guvernele statelor membre din Balcani au profitat de această oportunitate.
• Conferința privind produsele tradiționale și indicațiile geografice protejate (IGP): În timp ce mai mult de 1.400 de produse sunt în prezent protejate de indicații geografice din UE, doar câteva dintre ele fac parte din regiunea Balcanilor. Organizat de FAO și de ONG-uri REDD, această conferință a avut scopul de a pune în lumină procesul care a dus la stabilirea de indicații geografice. Cazurile de mandarine Neretva din Valea Croației și cârnați Kulen din regiunea Baranja au fost doar câteva din temele aduse în atenţia participantilor
• Conferinţa „Dincolo de Arca Gustului" – a avut ca prioritate realizarea unei „Strategii Terra Madre Balcani" cu scopul de a proteja tradițiile alimentare pe cale de dispariție. Peste 120 de produse din Balcani și Anatolia au fost înregistrate în Arca Gustului - catalog internațional Slow Food de alimente pe cale de dispariție. Aceste produse fac parte din cultura alimentară a comunităților locale, care, din diverse motive economice, politice și sociale, sunt fragile și nu pot susține producția de alimente unice ale Balcanilor.
Obiectivul principal al rețelei Terra Madre Balcani este de a defini măsuri și instrumente de viitor pentru a salva aceste produse de la dispariție, în paralel cu stimularea comunităților alimentare locale.
Lucia Golfin
Coordonator departament comunicare Slow Food Turda
