Aşa cum se anunţase încă de la evenimentul de lansare a volumelor de proză şi poezie, Radu Botar a revenit ca actor cu un spectacol la Turda pe data de 22 noiembrie.
De la orele 18.00 biserica ortodoxă din Oprişani a fost gazda spectacolului pe care actorul turdean Radu Botar l-a promis, spectacol care să aibă loc odată ce actorul turdean se va simţi în putere după încercările prin care a trecut.
Chiar dacă pentru unii se înscria cumva într-un firesc - inclusiv ca promisiune - mai ales după dubla lansare de carte de la Turda, spectacolul a fost mult mai mult decâtce ar fi putut fi în alte condiţii, în alt timp şi, poate, chiar în alt loc.
Turda ca oraş natal era şi oraşul amintirilor actorului care a decis să îşi ofere publicului sufletul într-un spectacol plasat într-un lăcaş de cult. Iar amintirile rămân peste timp şi spaţiu în fiecare din noi şi tocmai acest lucru a cântărit mult în încărcătura emoţională a spectacolului de la Turda.
Divinitate bănuit-punitivă şi conştientizat-iubitoare? Relaţia individ-Divinitate? Răzvrătire şi acceptare? Infatuare şi iertare? Despre ce a fost spectacolul actorului Radu Botar? Despre nimic sau despre toate de mai sus plus multe altele?
"În această seară domnul Radu Botar v-a adus la masa lui Dumnezeu să cinaţi împreună cu El", spunea părintele Sebastian Zăhan la finele spectacolului.
În plus, chiar Radu Botar a adresat, după spectacol, câteva cuvinte celor prezenţi, cărora le-a spus simplu că "Am promis. Am spus «Doamne, dacă scap, fac!». Am promis atunci neştiind că totul are un preţ".
Actorul turdean a mai precizat că "Dacă astăzi sunt aici în faţa dumneavoastră este pentru că aceste cuvinte sunt esenţiale în drumul nostru în viaţă. Uneori înţelegem prea târziu, alteori deloc ce înseamnă să ierţi, ce înseamnă să mulţumeşti, ce înseamnă să iubeşti" iar dincolo de iertare, mulţumire şi iubire "Să înţelegi că niciodată Dumnezeu nu te lasă. Oamenii te mai lasă, oamenii se duc şi rămâi singur".
Vorbind din experienţă că "niciodată lucrurile nu se întâmplă decât atunci când trebuie să se întâmple, căci nimic nu e întâmplător", Radu Botar a încercat să facă pe cei prezenţi să fie, prin Divinitate, mai aproape de ei înşişi: "vă invit la un simplu exerciţiu: să mergeţi acasă şi înainte de-a stinge lumina să spuneţi celui de lângă voi «Iartă-mă!», «Mulţumesc!», «Te iubesc!»".
