Decanul Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei din cadrul Universităţii "Babeş Bolyai" din Cluj-Napoca - profesor universitar doctor Călin Felezeu - a fost invitatul principal al celui mai recent eveniment găzduit de cafeneaua culturală turdeană La Papion.
Iniţiat şi desfăşurat de Grupul de la Papion, primul eveniment al lunii mai de la cafeneaua turdeană l-a avut ca amfitrion pe jurnalistul Emil Hălăştuan şi s-a axat pe importanţa istorică a datelor de 9 şi 10 mai pentru România.
Încă de la început profesorul turdean s-a referit la tripla semnificaţie a zilei de 9 mai, cronologic începând cu 9 mai 1877 şi continuînd cu 9 mai 1945, apoi cu 9 mai 1950, Călin Felezeu precizând totodată, cu referire la România, că "nicio ţară din Europa nu are concentrate într-o zi atâtea evenimente".
9 mai 1950
Vorbind despre ministrul de externe francez de la jumătatea secolului trecut ca fiind, probabil, unul dintre cei mai vizionari oameni politici ai vremii sale, profesorul Călin Felezeu spunea despre Robert Schuman că "este cel care a gândit o reaşezare a unei Europe dezbinate, distruse după război, prin crearea unui pol politic şi economic important între două naţiuni care au avut stări beligerante şi care au avut de suferit de pe urma războiului, prin aceasta realizându-se o reconciliere istorică între doi inamici care păreau ireconciliabili: Germania şi Franţa".
Era momentul în care se puneau bazele Uniunii Europene, aşa cum o ştim astăzi, prin înfiinţarea Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului, comunitate care a început având ca principali membri Franţa şi Germania.
9 mai 1877
În ceea ce priveşte 9 mai 1877, profesorul turdean preciza că 9 mai 1877 trebuie corelată cu 10 mai 1866.
Într-un context în care chiar dacă încă de la 1820 exista, de exemplu, şcoala de ingineri ale cărei baze le pusese Gheorghe Asachi, încă la 1835 "eram la ani lumină de societăţile civilizate ale Europei", spunea Călin Felezeu referindu-se, aşadar, la premisele evenimentelor care au dus la momentul 9 mai 1877.
Totuşi, de la 1835, în trei decenii, se cunoaşte o dezvoltare extraordinară, Carol de Hohenzollern fiind cel căruia trebuie să i se recunoască meritul de a fi dat măsura unei demnităţi României.
În ideea aceleiaşi contextualizări, profesorul Călin Felezeu s-a referit şi la reformele lui Alexandru Ioan Cuza, reforme dintre care nu toate au fost benefice, în timp, pentru români, exemplul dat în acest sens fiind reforma agrară, reformă considerată una dintre cele mai dure şi care a dus, până la urmă, la mişcările sociale de la 1888 şi 1907.
De asemenea, România nu se poate spune că avea armată când ere nevoie de construirea unei armate. Profesorul turdean dădea exemplu cum în chiar Războiul de Independenţă armata română a luptat având nişte flinte puţin performante în comparaţie cu armele turcilor - Winchester şi Peabody - arme mult mai performante decât ale românilor.
În perioada aceluiaşi an 1877, mai preciza Călin Felezeu, relaţiile cu Rusia Ţaristă au fost facilitate, spre exemplu, de faptul că pe teritoriul ţării noastre existau deja 1.300 de kilometri de cale ferată, fapt ce a facilitat Rusiei traversări şi transporturi, în principal, de trupe.
Chiar dacă data de 9 mai 1877 a rămas în istorie ca moment al câştigării independenţei de stat, profesorul Călin Felezeu a menţionat că "s-a ţinut expres ca în Parlamentul României proclamarea independenţei să fie făcută pe 10 mai 1877, pentru că 10 mai avea o semnificaţie aparte, era semnificaţia referendumului naţional din 1866 când naţiunea a fost chemată să se pronunţe pro sau contra în legătură cu prinţul străin".
9 mai 1945
Ceva mai aproape de noi, mai aproape de jumătatea secolului trecut, este data de 9 mai 1945, dată legată de apropierea sfârşitului celui de-al Doilea Război Mondial.
Chiar dacă unii asociază 9 mai 1945 cu sfârşitul războiului, acest lucru este greşit, profesorul turdean explicând: "din păcate pentru mulţi ziua de 9 mai este considerată ca fiind şi ziua în care se pune punct celui de-al Doilea Război Mondial, ceea ce nu este adevărat, pentru că războiul continuă într-un mod foarte agresiv, extrem de sângeros, pe frontul din Extremul Orient, mai ales după declararea stării de război dintre Uniunea Sovietică şi imperiul de la Soare Răsare".
Chiar dacă începutul lunii septembrie rămâne ca moment în care se încheie războiul prin capitularea Japoniei, în plan diplomatic sfârşitul războiului e chiar mai târziu.
Totuşi, în "avampremieră" la 9 mai 1945, Călin Felezeu a amintit de februarie a aceluiaşi an, când a avut loc întâlnirea de la Ialta dintre premierul britanic Winston Churchill, preşedintele SUA Franklin Roosevelt şi liderul sovietic Iosif Visarionovici Stalin.
Precizând că nici conferinţa de la Ialta şi nici 9 mai 1945 nu sunt momente care au venit întâmplător, profesorul Călin Felezeu spunea că 9 mai 1945 punctează clar capitularea Germaniei, însă fiind vorba de marea victorie a Coaliţiei Naţiunilor Unite, momentul 9 mai este foarte important pentru ruşi.
Discuţiile pe teme istorice au continuat, însă la cafeneaua culturală "La Papion" din Turda, profesorul turdean invitând participanţii la dialog şi fiind dispus să răspundă întrebărilor pe care le aveau cei prezenţi.
BLOG COMMENTS POWERED BY DISQUS
