La conferinţa de presă care a avut loc ieri, 6 aprilie, în sala Europa a Primăriei Câmpia Turzii, unul dintre invitaţii importanţi părea să fie arhitectul Paul Sârbu, cel care s-a ocupat îndeaproape de ceea ce se doreşte a fi noul parc industrial de la Câmpia Turzii.
Subiectul principal al conferinţei de presă a fost - aşa cum a fost el făcut public - "finalizarea documentaţiei în vederea obţinerii titlului de Parc Industrial Câmpia Turzii, conform Legii nr. 186 din 25 iunie 2013 privind constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale". Având în vedere atât acest lucru cât şi faptul că a fost prezentat de primarul Radu Hanga ca fiind cel "care vorbeşte în numele echipei de consultanţi care au făcut acest studiu, tehnicianul care a elaborat documentaţia", arhitectul Paul Sârbu s-a referit la noul parc industrial care va fi înfiinţat la Câmpia Turzii ca la o entitate care urmează a fi înfiinţată pe un teren în suprafaţă de 5,5 hectare, situat pe partea stângă a drumului de acces spre parcul industrial privat Reiff.
În prezentarea sa, Paul Sârbu a explicat că, în vederea înfiinţării parcului industrial la Câmpia Turzii, administraţia locală a avut în vedere patru scenarii posibile - din care trei vizează valorificarea de teren - categorisite ca variante distincte în funcţie de nivelul de invetiţie al administraţiei locale, de la investiţia minimă până la investiţia maximă.
Scenariul I
Potrivit acestui prim scenariu, investiţia minimă a administraţiei locale ar reprezenta parcelarea terenului şi trecerea în cărţi funciare separate - cu numere cadastrale distincte - a fiecărei parcele.
Tot în acest prim scenariu se are în vedere şi dezafecatrea şi relocarea unei linii de electricitate - subterană şi supraterană - activitate în legătură cu care s-a obţinut avizul de la Electrica şi "ei ne-au spus, din punct de vedere al costurilor, care este soluţia pentru relocarea liniei de electricitate".
Scenariul II
Acesta ar fi scenariul în care municipalitatea ar realiza, efectiv, branşamentele la utilităţi - alimentare cu apă, canalizare menajeră, canalizare pluvială, gaze naturale, electricitate sau partea de curent slab, adică telefonie, internet, supraveghere video etc. - pentru fiecare parcelă identificată.
În acest sens, preciza arhitectul Paul Sârbu, au fost primite avize de la toate societăţile care răspund de utilităţi în zonă, fiind analizate, cu fiecare astfel de societate în parte, variantele optime care există pentru fiecare branşament în parte.
"Toţi aceşti paşi sunt trecuţi în această documentaţie atât din punct de vedere tehnic cât şi din punct de vedere al costurilor", asigura Paul Sârbu.
Scenariul III
O nouă serie de investiţii ar fi legată, în acest scenariu, de tot ceea ce înseamnă - mai ales începând din 2013 încoace - legislaţia în domeniul PSI.
Aşadar, pe lângă investiţiile amintite în scenariile anterioare, ar fi nevoie de construirea unui bazin subteran cu apă care să fie folosit în caz de incendii.
Mai concret, potrivit legislaţiei, fiecare hală are nevoie de un sistem de şplinchere - sistem antiincendiu - însă asta înseamnă ca şi companiile de apă care deservesc în zona parcurilor industriale să poată oferi necesarul de apă în cazul unui incendiu, doar aşa sistemul de şplinchere putând fi racordat la reţeaua de apă a operatorului de apă.
"Nu am întâlnit companii de apă la care să fie astfel dimensionate instalaţiile", preciza Paul Sârbu care explica, astfel, că de obicei se optează pentru construirea unui bazin subteran care să fie umplut cu apă şi care să poată oferi necesarul de apă în cazul unui incendiu.
De asemenea, Paul Sârbu spunea că pentru viitorul parc industrial de la Câmpia Turzii un singur astfel de bazin subteran ar fi suficient. Ulterior ar fi nevoie de racordarea fiecărei construcţii, a fiecărui sistem de şplinchere, la bazin, la care trebuie racordat, de fapt, şi sistemul de hidranţi exteriori care trebuie să existe în parcul industrial.
Scenariul IV
Potrivit acestui ultim scenariu prezentat ieri de arhitectul Paul Sârbu, o altă investiţie ar putea fi legată de reabiltarea şi modernizarea unei centrale termice deţinută de municipalitate pe amplasamentul viitorului parc industrial de la Câmpia Turzii şi care centrală termică este, la momentul de faţă, dezafectată.
Odată reabilitată centrala termică, aceasta ar putea fi pusă la dispoziţia administratorului parcului industrial pentru a găzdui diverse evenimente sau acţiuni precum târguri sau pavilioane expoziţionale, ceea ce pentru parcul industrial de la Câmpia Turzii - pentru viitorii rezidenţi ai parcului - ar fi un lucru bun, benefic.
"Acestea sunt cele patru scenarii luate în calcul", îşi încheia Paul Sârbu prezentarea explicând că, în urmă cu un an, "municipalitatea a votat efectiv dorinţa de a dezvolta un parc industrial nu doar pe o suprafaţă de 5,5 hectare ci pe o suprafaţă de 15 hectare astfel încât toate să fie dimensionate astfel încât să poată să preia teren care ulterior să fie achiziţionat de municipalitate", fapt de care s-ar fi ţinut cont la dimensionarea utilităţilor.
La nivel de opinii, însă, arhitectul de la Câmpia Turzii spunea că dacă ar fi un investitor ar căuta o astfel de zonă tocmai pentru facilităţile legale pe care amplasamentul de la Câmpia Turzii le-ar putea oferi.
Mai exact, Paul Sârbu făcea referire la facilităţile legale pe care le poate oferi un parc industrial de stat spre deosebire de un parc industrial privat, facilităţi care se regăsesc în Legea 186/2013, la articolul 20 din capitolul 5 al respectului act legislativ.
Cel care se va prezenta cu documentaţia pregătită la Bucureşti este viceprimarul municipiului Câmpia Turzii, Avram Gal, în legătură cu care primarul Radu Hanga spunea: "sperăm, în varianta optimistă, să vină cu actul de aprobare a constituirii parcului industrial săptămâna asta", pentru primarul Câmpiei Turzii varianta pesimistă - exprimată în cadrul conferintţei de presă - fiind "hai, treacă-meargă, săptămâna viitoare, pentru că documentaţia va trebui studiată".
Intervenţia arhitectului Paul Sârbu în conferinţa de presă de la Câmpia Turzii poate fi vizionată - bine-mersi - AICI.
BLOG COMMENTS POWERED BY DISQUS
