Muzeul de Istorie Turda, în colaborare cu Centrul Raţiu pentru Democraţie, au venit în faţa publicului cu un proiect mai aparte: o expoziţie itinerantă de fotografie intitulată “Ion Raţiu. Un destin pentru România”.
La vernisajul care a avut loc joi, de la orele 17.00, directorul muzeului turdean - Mariana Pîslaru - a explicat că, aşa cum s-a prezentat şi la Turda, conceptul expoziţional aparţine lui Răzvan Orăşanu care “împreună cu muzeografii de la Muzeul Ţăranului Român au gândit expoziţia în spiritul lui Horea Bernea prin care obiectle sunt aproape de om”, conceptul fiind aşadar adus şi la Turda unde fotografiile originale sunt direct pe pereţi, majoritatea din cele peste 700 de fotografii originale puse la dispoziţie de familia Raţiu având, pe verso, însemnări ale marelui om politic Ion Raţiu.
În afară de fotografii, în expoziţie se regăsesc şi două portete ale lui Ion Raţiu precum şi blazonul familiei şi un arbore genealogic dar şi două albume din colecţia muzeului turdean ori diverse obiecte sau pliante, unele din perioada candidaturii din 1990, perioadă căreia I s-a dedicat un spaţiu amplu în expoziţie.
Precizând că “este prima expoziţie dedicată demnitarului Ion Raţiu de la întoarcerea sa în ţară”, Mariana Pîslaru adăuga: “am considerat oportun să aducem această expoziţie la Turda şi să prezentăm tinerei generaţii principiile sale şi modul său elegant de a face politică”, directorul muzeului turdean amintind şi că anul viitor, pe 6 iunie, se împlinesc 100 de ani de la naşterea marelui om politic, eveniment cu ocazia căruia Muzeul de Istorie din Turda doreşte să dedice o sală familiei Raţiu, “una dintre cele mai vechi familii nobile din Transilvania”.
Invitat la vernisajul expoziţiei de la Turda a fost şi profesor universitar doctor Doru Radosav - director al Bibliotecii Centrale Universitare “Lucian Blaga” din Cluj-Napoca - cel care în discursul citit s-a referit mai mult la destinul politic al familiei Raţiu cu insistenţe asupra unor similitudini între marele doctor Ioan Raţiu şi marele politician Ion Raţiu, similitudini creionate prin fapte care se întâmplă, din când în când, la distanţă de un secol, cu aproximaţie.
Urmărind, în prezentarea sa, familia Raţiu pe o perioadă de 150 de ani, Doru Radosav se referă la compararea a două biografii individuale prezentând reperele cele mai elocvente ale celor doi la care se face referire - dr. Ioan Raţiu (1828-1902) şi Ion Augustin Nicolae Raţiu (1917-2000) - cu asemănări între cei doi membri ai familiei.
Pentru a oferi un exemplu din comparaţia permanentă pe care o făcea prof. univ. dr. Doru Radosav, amintim aici că în 1861 dr. Ioan Raţiu s-a deplasat la Viena pentru a avea o întrevedere cu împăratul în vederea organizării Dietei de la Transilvania. La aproximativ 100 de ani după, la 1962, Ion Raţiu - lider al Românilor din exil - intervine pe lângă departamentul de stat al Statelor Unite pentru ca guvernul român să decidă eliberarea deţinuţilor politici din închisorile comuniste, astfel, până la 23 august 1964, toţi deţinuţii politici fiind eliberaţi.
Apreciind că “viaţa dedicată interesului public consacră un destin politic”, profesorul Radosav observă că “familiile care optează pentru angajamente ferme în câmpul dezbaterii publice şi îşi asumă anumite responsabilităţi”, una dintre concluziile profesorului clujean fiind că, la urma urmei, “coincidenţele arată că în istorie trebuie să se opereze şi cu inexplicabilul”.
La rândul său, Indrei Raţiu - fiul lui Ion Raţiu - şi-a manifestat aprecierea pentru decizia de a se organiza o astfel de expoziţie la Turda. De asemenea, Indrei Raţiu i-a invitat pe toţi cei prezenţi să viziteze expoziţia, să zăbovească mai mult decât o simplă clipă lângă fotografii, să se bucure de imagini şi să participe la expoziţie chiar prin identificarea diverselor personaje din fotografii.
Expoziţia de la Muzeul de Istorie Turda poate fi vizitată în perioada 14 iulie - 30 septembrie 2016.
